Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru ignifuga

IGNIF├ÜG, -─é, ignifugi, -ge, adj. (Despre materiale) Care se aprinde ╚Öi arde foarte greu sau care nu arde deloc, ├«mpiedic├ónd propagarea focului. ÔÇô Din fr. ignifuge.
IGNIFUG├ü, ignifughez, vb. I. Tranz. A acoperi sau a impregna un material combustibil (├«n special lemnos sau textil) cu materiale ignifuge, pentru a-l proteja contra ac╚Ťiunii focului ╚Öi a-i m─âri rezisten╚Ťa la ardere. ÔÇô Din fr. ignifuger.
IGNIF├ÜG, -─é, ignifugi, -ge, adj. (Despre materiale) Care se aprinde ╚Öi arde foarte greu sau care nu arde deloc, ├«mpiedic├ónd propagarea focului. ÔÇô Din fr. ignifuge.
IGNIFUG├ü, ignifughez, vb. I. Tranz. A acoperi sau a impregna un material combustibil (├«n special lemnos sau textil) cu materiale ignifuge, pentru a-l proteja contra ac╚Ťiunii focului ╚Öi a-i m─âri rezisten╚Ťa la ardere. ÔÇô Din fr. ignifuger.
IGNIF├ÜG, -─é, ignifugi, adj. (╚śi substantivat) (Material) care se aprinde ╚Öi arde foarte greu sau de loc, ├«nt├«rziind sau ├«mpiedic├«nd propagarea focului. Substan╚Ťele ignifuge se folosesc pentru a acoperi cu un ├«nveli╚Ö protector unele obiecte inflamabile.
ignif├║g adj. m., pl. ignif├║gi; f. ignif├║g─â, pl. ignif├║ge
ignifugá (a ~) vb., ind. prez. 3 ignifugheáză
ignif├║g adj. m., pl. ignif├║gi; f. sg. ignif├║g─â, pl. ignif├║ge
ignifug├í vb., ind. prez. 1 sg. ignifugh├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ignifughe├íz─â
IGNIF├ÜG, -─é adj., s.n. (Substan╚Ť─â, material) care nu se aprinde sau care arde foarte greu. [Cf. fr. ignifuge, cf. lat. ignis ÔÇô foc, fugare ÔÇô a alunga].
IGNIFUG├ü vb. I. tr. A impregna sau a acoperi un material inflamabil cu o substan╚Ť─â ignifug─â. [Cf. fr. ignifuger].
IGNIFÚG, -Ă adj. (despre materiale) care nu se aprinde, care arde greu. (< fr. ignifuge)
IGNIFUG├ü vb. tr. a impregna un material inflamabil cu o substan╚Ť─â ignifug─â. (< fr. ignifuger)
IGNIF├ÜG ~g─â (~gi, ~ge) ╚Öi substantival (despre materiale, substan╚Ťe) Care este neinflamabil; care se aprinde greu. /<fr. ignifuge
A IGNIFUG├ü ~gh├ęz tranz. (materiale combustibile) A trata cu substan╚Ťe ignifuge. /<fr. ignifuger
IGNI- ÔÇ×foc, c─âldur─âÔÇŁ. ÔŚŐ L. ignis ÔÇ×focÔÇŁ > fr. igni-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. igni-. Ôľí ~col (v. -colj), adj., care ador─â focul; ~color (v. -color), adj., (despre petale) de culoarea focului; ~fug (v. -fug), adj., s. n., (substan╚Ť─â) care nu se aprinde; ~gen (v. -gen2), adj., care produce foc.

Ignifuga dex online | sinonim

Ignifuga definitie

Intrare: ignifug
ignifug adjectiv
Intrare: ignifuga
ignifuga verb grupa I conjugarea a II-a