igienizare definitie

2 intrări

12 definiții pentru igienizare

IGIENIZÁ, igienizez, vb. I. Tranz. A face să devină igienic. [Pr.: -gi-e-] – Igienă + suf. -iza.
IGIENIZÁRE, igienizări, s. f. Acțiunea de a igieniza și rezultatul ei. [Pr.: -gi-e-] – V. igieniza.
IGIENIZÁ, igienizez, vb. I. Tranz. A face să devină igienic. [Pr.: -gi-e-] – Igienă + suf. -iza.
IGIENIZÁRE, igienizări, s. f. Acțiunea de a igieniza și rezultatul ei. [Pr.: -gi-e-] – V. igieniza.
*igienizá (-gi-e-) vb., ind. prez. 3 igienizeáză
*igienizáre (-gi-e-) s. f., g.-d. art. igienizắrii, pl. igienizắri
igienizá vb., ind. prez. 1 sg. igienizéz, 3 sg. și pl. igienizeáză
igienizáre s. f., pl. igienizări
IGIENIZÁ vb. tr. a face să devină igienic. (< igienă + -iza)
A IGIENIZÁ ~éz tranz. A face să devină igienic. /igienă + suf. ~iza
igienizá vb. I A face să devină igienic ◊ „Este nevoie de o dispoziție de suspendare a activității pentru ca magazinul să fie igienizat?” I.B. 22 XII 71 p. 1; v. și sprayat (din igienă + -iza; DEX-S)
igienizáre s. f. Acțiunea de a igieniza ◊ „Pentru a asigura o bază științifică acțiunii de modernizare și, mai ales, de igienizare a încălțămintei astfel încât aceasta să corespundă în mai mare măsură cerințelor cumpărătorilor [...]” R.l. 9 VII 71 p. 5. ◊ „O largă acțiune de igienizareI.B. 26 III 84 p. 6; v. și Sc. 26 IX 79 p. 1, R.l. 5 XI 92 p. 5 (cf. fr. hygiénisation; DTN 1974)

igienizare dex

Intrare: igieniza
igieniza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: igienizare
igienizare substantiv feminin