iergán, iergane, s.f. – (reg.; arh.) 1. Batoză pentru cereale: „Până la începutul secolului nostru se treiera cu îmblăciul (astăzi, cu acesta se bate doar fasolea). Din primele decenii ale secolului nostru s-a folosit batoza (”ierganul„) cu tracțiune animală. Ultimul exemplar, ce provine din Preluca Nouă, se găsește la Muzeul Județean Maramureș” (Șainelic, 1986: 29). 2. Denumirea locală a crivacului folosit în mină (Șainelic, 1986). – Et. nec.

iergán, -e, s.f. – 1. Batoză pentru cereale: „Până la începutul secolului nostru se treiera cu îmblăciul (astăzi, cu acesta se bate doar fasolea). Din primele decenii ale secolului nostru s-a folosit batoza (”ierganul„) cu tracțiune animală. Ultimul exemplar, ce provine din Preluca Nouă, se găsește la Muzeul Județean Maramureș” (Șainelic 1986: 29). 2. Denumirea locală a crivacului folosit în mină (Șainelic, 1996). – Et. nec.