IDEÁTIC, -Ă, ideatici, -ce, adj. Referitor la idei, de idei. [Pr.: -de-a-] – Din ideație.

IDEÁTIC, -Ă, ideatici, -ce, adj. Referitor la idei, de idei. [Pr.: -de-a-] – Din ideație.

ideátic (-de-a-) adj. m., pl. ideátici; f. ideátică, pl. ideátice

ideátic adj. m. (sil. -de-a-), pl. ideátici; f. sg. ideátică, pl. ideátice

IDEÁTIC adj. (rar) ideativ. (Sub raport ~...)

IDEÁTIC, -Ă adj. Referitor la idei, de idei; ideativ. [< ideație].

IDEÁTIC, -Ă adj. referitor la idei;, ideativ (2). (< engl. ideatic)

IDEÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de idei; care se referă la idei; ideativ. /Din ideație