Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru iconostrof

ICONOSTR├ôF, iconostroafe, s. n. Instrument optic cu ajutorul c─âruia se ob╚Ťine imaginea r─âsturnat─â a unui obiect. ÔÇô Din fr. iconostrophe.
ICONOSTR├ôF, iconostroafe, s. n. Instrument optic care d─â imaginea r─âsturnat─â a unui obiect. ÔÇô Din fr. iconostrophe.
ICONOSTRÓF, iconostroafe, s. n. Instrument optic care dă imaginea răsturnată a unui obiect, folosit de gravori pentru copiatul modelelor.
!iconostróf (-nos-trof/-no-strof) s. n., pl. iconostroáfe
iconostróf s. n. (sil. mf. -strof), pl. iconostroáfe
ICONOSTR├ôF s.n. Instrument optic care d─â imaginea r─âsturnat─â a obiectelor, folosit ├«n gravur─â pentru reproducerea modelelor. [< fr. iconostrophe, cf. gr. eikon ÔÇô imagine, strophe ÔÇô ├«ntoarcere].
ICONOSTRÓF s. n. instrument optic care dă imaginea răsturnată a obiectelor, folosit în gravură. (< fr. iconostrophe)
ICONO- ÔÇ×imagine, aparen╚Ť─â, portret, figur─âÔÇŁ. ÔŚŐ gr. eikon, onos ÔÇ×figur─â, imagine, portretÔÇŁ > fr. icono-, it. id., engl. id., germ. ikono- > rom. icono-. Ôľí ~clast (v. -clast), s. m. ╚Öi f., adversar al cultului icoanelor; ~dul (v. -dul), s. m. ╚Öi f., adept al cultului icoanelor; ~graf (v. -graf), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n iconografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Disciplin─â care se ocup─â cu descrierea ╚Öi studiul operelor realizate ├«n arta plastic─â. 2. Ansamblu de imagini documentare referitoare la o anumit─â epoc─â, tem─â, problem─â, persoan─â etc.; ~latrie (v. -latrie), s. f., adora╚Ťie a icoanelor; ~latru (v. -latru), s. m. ╚Öi f., persoan─â care se ├«nchin─â la icoane; ~log (v. -log), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n iconologie; ~logie (v. -logie1), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â atributele proprii diferitelor personaje din mitologia greco-roman─â, cre╚Ötin─â etc., necesare arti╚Ötilor plastici; ~metrie (v. -metrie1), s. f., tehnic─â a m─âsur─ârii elementelor ╚Öi propor╚Ťiilor unei opere de art─â, pentru a descoperi concep╚Ťia ce st─â la baza construc╚Ťiei ideative ╚Öi plastice a acesteia; ~metru (v. -metru1), s. n., 1. Instrument folosit pentru m─âsurarea asimetriei retiniene ├«ntre cei doi ochi. 2. Vizor utilizat la reglarea aparatului de fotografiat; ~scop (v. -scop), s. n., tub electronic folosit ├«n televiziune pentru transmiterea imaginilor; ~strof (v. -strof), s. n., instrument optic care d─â imaginea r─âsturnat─â a obiectelor; ~tip (v. -tip), s. n., reprezentare a tipului unui taxon prin desen sau fotografie.

Iconostrof dex online | sinonim

Iconostrof definitie

Intrare: iconostrof
iconostrof substantiv neutru
  • silabisire: -strof