ibdí, ibdesc, vb. tranz. – (pop.) A iubi: „Șapte vieți să viețuiesc, / Nu mă satur să ibdesc” (Ștețco, 1990: 315). – Var. a lui iubi (< sl. ljubiti, DER, DEX).

ibdí, ibdesc, vb. tranz. – (pop.) A iubi: „Șapte vieți să viețuiesc, / Nu mă satur să ibdesc” (Ștețco 1990: 315). – Din sl. ljubiti.