Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

10 defini╚Ťii pentru honuit

HONU├Ź, honuiesc, vb. IV. Tranz. A netezi suprafa╚Ťa interioar─â cilindric─â a unei piese cu ajutorul unei ma╚Öini speciale. ÔŚŐ Ma╚Öin─â de honuit = ma╚Öin─â-unealt─â dotat─â cu 3-12 bare abrazive, care, printr-o mi╚Öcare de rota╚Ťie ╚Öi una rectilinie, neteze╚Öte suprafa╚Ťa interioar─â cilindric─â a unor piese metalice. ÔÇô Hon + suf. -ui.
HONU├ŹT s. n. Honuire. ÔÇô V. honui.
HONU├Ź, honuiesc, vb. IV. Tranz. A netezi suprafa╚Ťa interioar─â cilindric─â a unei piese cu ajutorul unei ma╚Öini speciale. ÔŚŐ Ma╚Öin─â de honuit = ma╚Öin─â-unealt─â dotat─â cu 3-12 bare abrazive, care, printr-o mi╚Öcare de rota╚Ťie ╚Öi una rectilinie, neteze╚Öte suprafa╚Ťa interioar─â cilindric─â a unor piese metalice. ÔÇô Hon + suf. -ui.
HONU├ŹT s. n. Ac╚Ťiunea de a honui ╚Öi rezultatul ei; honuire. ÔÇô V. honui.
honu├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. honui├ęsc, imperf. 3 sg. honui├í; conj. prez. 3 s─â honui├ísc─â
honu├şt s. n.
honu├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. honui├ęsc, imperf. 3 sg. honui├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. honui├ísc─â
honu├şt s. n.
A HONU├Ź ~i├ęsc tranz. (suprafa╚Ť─â interioar─â a unei piese). A ╚Ölefui cu ajutorul unei ma╚Öini speciale. /hon + suf. ~ui
HONU├ŹT (< honui) s. n. Ac╚Ťiunea de a honui. ÔŚŐ Ma╚Öin─â de honuit = ma╚Öin─â-unealt─â cu scula constituit─â dintr-un corp de 3-12 bare abrazive care execut─â o mi╚Öcare de rota╚Ťie concomitent cu o mi╚Öcare rectilinie alternativ─â; este folosit─â pentru executarea opera╚Ťiei de honuire.

Honuit dex online | sinonim

Honuit definitie

Intrare: honui
honui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: honuit
honuit substantiv neutru