Dicționare ale limbii române

2 intrări

10 definiții pentru honuit

HONUÍ, honuiesc, vb. IV. Tranz. A netezi suprafața interioară cilindrică a unei piese cu ajutorul unei mașini speciale. ◊ Mașină de honuit = mașină-unealtă dotată cu 3-12 bare abrazive, care, printr-o mișcare de rotație și una rectilinie, netezește suprafața interioară cilindrică a unor piese metalice. – Hon + suf. -ui.
HONUÍT s. n. Honuire. – V. honui.
HONUÍ, honuiesc, vb. IV. Tranz. A netezi suprafața interioară cilindrică a unei piese cu ajutorul unei mașini speciale. ◊ Mașină de honuit = mașină-unealtă dotată cu 3-12 bare abrazive, care, printr-o mișcare de rotație și una rectilinie, netezește suprafața interioară cilindrică a unor piese metalice. – Hon + suf. -ui.
HONUÍT s. n. Acțiunea de a honui și rezultatul ei; honuire. – V. honui.
honuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. honuiésc, imperf. 3 sg. honuiá; conj. prez. 3 să honuiáscă
honuít s. n.
honuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. honuiésc, imperf. 3 sg. honuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. honuiáscă
honuít s. n.
A HONUÍ ~iésc tranz. (suprafață interioară a unei piese). A șlefui cu ajutorul unei mașini speciale. /hon + suf. ~ui
HONUÍT (< honui) s. n. Acțiunea de a honui. ◊ Mașină de honuit = mașină-unealtă cu scula constituită dintr-un corp de 3-12 bare abrazive care execută o mișcare de rotație concomitent cu o mișcare rectilinie alternativă; este folosită pentru executarea operației de honuire.

Honuit dex online | sinonim

Honuit definitie

Intrare: honui
honui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: honuit
honuit substantiv neutru