hlóbăn, a -á (nord) și hóbon, a -í (Trans.) v. tr. (ung. himbálni, a. î. – Hloabenĭ, hloabănă, să hloabene). Clatin, legăn. V. refl. Mergeá hlobănîndu-se de boală.

hóbon v. tr. V. hlobăn.