hiponím s. n., pl. hiponíme

HIPONÍM s. n. (lingv.) termen general pentru indicarea numelor dubioase, superflue. (< fr. hyponyme)

HIPONÍM s. n. (cf. fr. hyponyme): cuvânt al cărui sens este inclus în sensul altuia, ca de exemplu legumă în raport cu cartof, morcov, ridiche, varză etc.