HINDÚS, -Ă, hinduși, -se, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Denumire folosită în trecut pentru populația din India. 2. Adj. Care aparține Indiei sau hindușilor (1), privitor la India sau la hinduși. 3. Adj., s. m. și f. Hinduist. – Din fr. hindou.

HINDÚS, -Ă, hinduși, -se, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Indiei; persoană aparținând religiei brahmanice sau celei hinduiste. 2. Adj. Care aparține Indiei sau populației ei, privitor la India sau la populația ei. – Din fr. hindou.

HINDÚS1, -Ă, hinduși, -se, adj. Originar din India; propriu Indiei sau indienilor.

HINDÚS2, -Ă, hinduși, -se, s. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Indiei și aparține religiei brahmane.

hindús adj. m., s. m., pl. hindúși; adj. f., s. f. hindúsă, pl. hindúse

hindús s. m., adj. m., pl. hindúși; f. sg. hindúsă, g.-d. art. hindúsei, pl. hindúse

HINDÚS s., adj. v. indian.

HINDÚS, -Ă adj., s. m. f. 1. indian2 (I, 1). 2. hinduist. (< fr. hindou)

HINDÚS1 ~să (~și, ~se) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Indiei sau este originară din India. /<fr. Hindou

HINDÚS2 ~să (~și, ~se) Care aparține Indiei sau populației ei; din India. /<fr. Hindou

hindus s., adj. v. INDIAN.