Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

20 defini╚Ťii pentru hidra

H├ŹDR─é, hidre, s. f. 1. (La pl.) Gen de celenterate cu corpul de forma unui sac, care au, la un cap─ât, gura ├«nconjurat─â de 6-8 tentacule ╚Öi, la cel─âlalt cap─ât, un fel de disc cu care se fixeaz─â pe un suport (Hydra); (╚Öi la sg.) animal care face parte din acest gen. 2. (Mitol.) Monstru fabulos ├«nchipuit ca un ╚Öarpe uria╚Ö cu mai multe capete, care, t─âiate, cre╚Öteau la loc. [Var.: ├şdr─â s. f.] ÔÇô Din fr. hydre, lat. hydra.
├ŹDR─é s. f. v. hidr─â.
H├ŹDR─é, hidre, s. f. 1. (La pl.) Gen de celenterate cu corpul de forma unui sac, care au, la un cap─ât, gura ├«nconjurat─â de 6-8 tentacule ╚Öi, la cel─âlalt cap─ât, un fel de disc cu care se fixeaz─â pe un suport (Hydra); (╚Öi la sg.) animal care face parte din acest gen. 2. (Mitol.) Monstru fabulos ├«nchipuit ca un ╚Öarpe uria╚Ö cu mai multe capete, care, t─âiate, cre╚Öteau la loc. [Var.: ├şdr─â s. f.] ÔÇô Din fr. hydre, lat. hydra.
├ŹDR─é, idre, s. f. V. hidr─â.
H├ŹDR─é, hidre, s. f. 1. Mic animal (numai de c├«╚Ťiva milimetri) din ├«ncreng─âtura celenteratelor, care tr─âie╚Öte ├«n ape dulci, de fundul c─ârora se fixeaz─â cu un disc, put├«ndu-se deplasa cu ajutorul tentaculelor pe care le are ├«n jurul gurii. 2. (Mitol.) Monstru fabulos, ├«nchipuit ca un ╚Öarpe uria╚Ö cu mai multe capete care, t─âiate, cre╚Öteau la loc; fig. calamitate (social─â) care trebuie st├«rpit─â din r─âd─âcin─â. Pentru-al t─âu nume ╚Öi al t─âu drept, Eu ├«nfrunta-voi hidra du╚Öman─â ╚śi-un scut ╚Ťi-oi face din al meu piept. ALECSANDRI, P. A. 99. Sf─âr├«m eu hidra ce tot rena╚Öte. BOLLIAC, O. 157. Veni╚Ťi s─â punem bra╚Ťul cu to╚Ťii, toate na╚Ťiile ap─âsate ╚Öi strivite, spre a r─âsturna hidrele ├«nfuriate ├«n agonia mor╚Ťii, s─â ne redob├«ndim puterea pierdut─â. id. ib. 227. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) ├şdr─â (NEGRUZZI, S. I 272) s. f.
├ŹDR─é s. f. v. hidr─â.
h├şdr─â (hi-dr─â) s. f., g.-d. art. h├şdrei; pl. h├şdre
h├şdr─â s. f. (sil. -dr─â), g.-d. art. h├şdrei; pl. h├şdre
H├ŹDR─é s.f. 1. (Mit.) ╚śarpe fabulos, ├«nchipuit cu ╚Öapte capete care cre╚Öteau la loc dup─â ce erau t─âiate ╚Öi despre care legenda spune c─â a fost r─âpus de Hercule. ÔÖŽ (Fig.) Nenorocire, r─âu care cre╚Öte inevitabil. ÔÖŽ Numele unei constela╚Ťii. 2. Animal celenterat care tr─âie╚Öte pe fundul apelor dulci ╚Öi se fixeaz─â cu ajutorul unui disc. [Var. idr─â s.f. / < fr. hydre, lat. hydra].
├ŹDR─é s.f. v. hidr─â.
H├ŹDR─é s. f. 1. (mit.) ╚Öarpe uria╚Ö, ├«nchipuit cu ╚Öapte capete, care, t─âiate, cre╚Öteau la loc. 2. (fig.) nenorocire, r─âu care cre╚Öte inevitabil. 3. animal celenterat care tr─âie╚Öte pe fundul apelor dulci, fix├óndu-se cu ajutorul unui disc. (< fr. hydre, lat. hydra)
h├şdr─â (h├şdre), s. f. ÔÇô Monstru marin. Ngr. ߯ö╬┤¤ü╬┐¤é. Sec. XVIII.
H├ŹDR─é ~e f. 1) Animal nevertebrat acvatic, de talie mic─â, av├ónd corpul alungit ╚Öi sub╚Ťire, gura ├«nzestrat─â la un cap─ât cu tentacule, iar la cap─âtul opus cu o suprafa╚Ť─â plan─â cu ajutorul c─âreia se fixeaz─â pe diferite obiecte. 2) (├«n mitologia antic─â) ╚śarpe uria╚Ö cu mai multe capete care, fiind t─âiate, regenerau. [Sil. hi-dr─â] /<fr. hydre, lat. hydra
hidr─â f. 1. Mit. ╚Öarpe fabulos cu 7 capete cari, t─âiate, cre╚Öteau la loc; Hercule r─âpuse dintrÔÇÖodat─â capetele monstrului; 2. Zool. gen de polipi; 3. fig. r─âu grozav, flagel: hidra anarhiei, hidra fanatismului.
Hydra (dela Lerna) f. Mit. ╚Öarpe monstruos cu 7 capete cari cre╚Öteau la loc de nu se t─âiau dintrÔÇÖodat─â.
*h├şdr─â, V. idr─â.
*├şdr─â ╚Öi h├şdr─â f., pl. e (lat. hydra, d. vgr. ß┐ż├Żdra, [d. ß┐ż├Żdor, ap─â], un balaur mitologic cu ╚Öapte capete, pe care i le-a t─â─şat Ercule. V. vidr─â). La ce─ş vech─ş, ╚Öarpe de ap─â dulce. Fig. Mare pericul ╚Öi nenorocire: idra anarhii─ş. Zool. Un gen de polip─ş care de abea se v─âd cu och─şu liber (V. celenterate).
Hidra din Lerna = Hydra Lernaea.
HIDRA (< n. pr.), constela╚Ťie din emisfera austral─â, situat─â la S de constela╚Ťiile Fecioara, Corbul, Cupa ╚Öi Cancerul. Con╚Ťine un ╚Öir de 13 stele mai str─âlucitoare.
HIDRA (HYDRA) DIN LERNA (├«n mitologia greac─â), monstru din lacul Lerna (Pelopones), pe care-l otr─âvea cu respira╚Ťia celor 100 de guri ale celor 100 de capete, ce se regenerau atunci c├ónd erau retezate. Ucis─â de Herakles (ÔÇ×una din cele 12 munciÔÇŁ), care i-a retezat unicul cap nemuritor ╚Öi i le-a ars pe celelalte.

Hidra dex online | sinonim

Hidra definitie

Intrare: hidr─â
hidr─â substantiv feminin
  • silabisire: -dr─â
idr─â
Intrare: hidra
hidra