HIBERNOTERAPÍE, hibernoterapii, s. f. Stare de hibernare realizată pe cale artificială în scop terapeutic sau în unele intervenții chirurgicale. – Din fr. hibernothérapie.

HIBERNOTERAPÍE, hibernoterapii, s. f. Stare de hibernare realizată pe cale artificială în scop terapeutic sau în unele intervenții chirurgicale. – Din fr. hibernothérapie.

hibernoterapíe s. f., art. hibernoterapía, g.-d. art. hibernoterapíei; pl. hibernoterapíi, art. hibernoterapíile

hibernoterapíe s. f. → terapie

HIBERNOTERAPÍE s. (MED.) hibernare artificială.

HIBERNOTERAPÍE s.f. Folosire a hibernației artificiale în scop terapeutic. [Gen. -iei. / < fr. hibernothérapie, cf. lat. hibernare – a ierna, gr. therapeia – tratament].

HIBERNOTERAPÍE s. f. metodă terapeutică prin care se reduce activitatea sistemului nervos prin substanțe ganglioplegice și se răcește corpul; hibernație artificială. (< fr. hibernothérapie)

HIBERNOTERAPÍE f. Terapie a unor boli prin hibernare artificială. /<fr. hibernothérapie

HIBERNO- „hibernat, hibernare”. ◊ L. hiberno, are „a ierna” > fr. hiberno- > rom. hiberno-. □ ~terapie (v. -terapie), s. f., folosirea hibernației artificiale în scop terapeutic.