hialít (opal) (hi-a-) s. n.

hialít s. n. (sil. hi-a-)

HIALÍT s.n. v. hialită.

HIALÍT s. n. 1. varietate transparentă și vitroasă de opal. 2. sticlă neagră de Boemia. (< germ. Hyalit)

hialit, (engl.= hyalite), → opal.

HIALÍT (< fr.; {s} gr. hyalos „cuarț”, „sticlă”) s. n. Varietate de opal incoloră, transparentă, cu aspect de stalactite sau de globule reniforme, formată prin alterația hidrotermală a silicaților. Predomină în trunchiurile arborilor silicifiați.