HEMOGLOBINURÍE, hemoglobinurii, s. f. Simptom care constă în apariția hemoglobinei în urină. – Din fr. hémoglobinurie.

HEMOGLOBINURÍE, hemoglobinurii, s. f. Simptom care constă în apariția hemoglobinei în urină. – Din fr. hémoglobinurie.

hemoglobinuríe (-mo-glo-bi-nu-/-bin-u-) s. f., art. hemoglobinuría, g.-d. art. hemoglobinuríei; pl. hemoglobinuríi, art. hemoglobinuríile

hemoglobinuríe s. f. (sil. -glo-; mf. -bin-), art. hemoglobinuría, g.-d. art. hemoglobinuríei; pl. hemoglobinuríi, art. hemoglobinuríile

HEMOGLOBINURÍE s.f. Prezența hemoglobinei în urină. [Gen. -iei. / < fr. hémoglobinurie].

HEMOGLOBINURÍE s. f. prezența hemoglobinei în urină. (< fr. hémoglobinurie)