Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 defini╚Ťii pentru helocren

HELOCRÉN, -Ă adj. (despre izvoare) care apare în mlaștini cu debit mic; (despre organisme) care trăiește în asemenea ape. (< germ. helokrene)
HELO-1 ÔÇ×balt─â, mla╚Ötin─â, n─âmolÔÇŁ. ÔŚŐ gr. helos ÔÇ×mla╚Ötin─â, balt─âÔÇŁ > fr. h├ęlo-, engl. id. > rom. helo-. Ôľí ~cren (v. -cren), adj., (despre izvoare) care se scurge ├«ntr-o mla╚Ötin─â; ~fil (v. -fil1), adj., care are afinit─â╚Ťi pentru regiunile ml─â╚Ötinoase; ~fite (v. -fit), adj., s. f. pl., (plante) al c─âror rizom se afl─â ├«n n─âmol sau ├«n mla╚Ötin─â; ~hidrofite (v. hidro-1, v. -fit), s. f. pl., plante superioare adaptate la locurile ml─â╚Ötinoase cu ad├«ncime mic─â; ~hilofil (v. hilo-, v. -fil1), adj., (despre plante) care cre╚Öte ├«n p─âdurile ml─â╚Ötinoase sau umede.

Helocren dex online | sinonim

Helocren definitie