HELIOGRÁFIC, -Ă, heliografici, -ce, adj. Referitor la heliografie. ◊ Hârtie heliografică = hârtie specială, sensibilă la acțiunea luminii, pe care se copiază la heliograf desene făcute pe hârtie de calc. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliographique.

HELIOGRÁFIC, -Ă, heliografici, -ce, adj. Referitor la heliografie. ◊ Hârtie heliografică = hârtie specială, sensibilă la acțiunea luminii, pe care se copiază la heliograf desene făcute pe hârtie de calc. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliographique.

HELIOGRÁFIC, -Ă, heliografici, -e, adj. Referitor la heliografie. Procedee heliografice. ◊ Hîrtie heliografică = hîrtie special preparată pentru a fi sensibilă la acțiunea razelor solare, pe care se copiază, la heliograf, desene executate pe hîrtie de calc. – Pronunțat: -li-o-.

heliográfic (-li-o-gra-) adj. m., pl. heliográfici; f. heliográfică, pl. heliográfice

heliográfic adj. (sil. -li-o-gra-) → grafic

HELIOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la heliografie. ◊ Hârtie heliografică = hârtie specială, acoperită pe o față cu un strat sensibil la acțiunea luminii, pe care se copiază la heliograf (1) [în DN] desene făcute pe hârtie de calc. [Cf. fr. héliographique].

HELIOGRÁFIC, -Ă adj. referitor la heliografie. ♦ hârtie ~ă = hârtie specială, acoperită pe o față cu un strat sensibil la acțiunea luminii, pe care se copiază la heliograf (1) desene făcute pe hârtie de calc. (< fr. héliographique)

HELIOGRÁFIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de heliografie; propriu heliografiei. /<fr. héliographique

*eliográfic, -ă adj. (d. eliograf). De eliografie: gravură eliografică.