hatman m. 1. căpitan de oștire, la Cazaci și la Poloni; 2. od. comandantul general al armatei moldovene (călărași, arcași, dărăbani, seimeni, lefegii): Hatmanul corespundea marelui Spătar din Muntenia; 3. în Muntenia, căpetenia zapciilor de Divan. [Pol. HETMAN, șeful Cazacilor, general (din nemț. Hauptmann)]. V. ataman și vataman.