Dicționare ale limbii române

2 definiții pentru hartig

2) artíc n., pl. e (cp. cu turc. bg. artyk, rest, cupon). Ban. Olt. Trans. Artan, hartan, halcă. – Și hartíc și -íg: hartice nemestecate intraŭ în burdihanu lupuluĭ (N. Pl. Ceaur, 17).
hartíc și -íg, V. artic 2.

hartig definitie

hartig dex

Intrare: hartic
hartic
hartig