harmonia definitie

3 definiții pentru harmonia

Harmonia, fiica zeului Ares și a Aphroditei (într-o altă variantă, a lui Zeus și a Electrei), căsătorită cu Cadmus (v. și Cadmus). De numele ei au rămas legate niște daruri faimoase pe care le-a primit la nuntă: e vorba de un colier dăruit de Hephaestus și de o rochie din partea zeiței Athena. Aceste daruri – îmbibate cu o otravă ucigătoare de către cei doi zei care nu puteau uita legătura nelegiuită dintre Ares și Aphrodite, părinții Harmoniei, – aveau să aducă nenorocire urmașilor Harmoniei și aveau să joace un rol hotărîtor în organizarea expediției celor șapte împotriva cetății Thebae, precum și a expediției epigonilor (v. și Amphiaraus, Eriphyle).
harmonia (< gr. ἀρμονία) v. armonie (II, 1).
HARMONIA (în mitologia greacă), zeița bunei înțelegeri, simbolizând veghea armoniei cosmice și terestre, Soția regelui Cadmos al Tebei, fiica lui Ares și a Afroditei.

harmonia dex

Intrare: harmonia
harmonia