hard definitie

19 definiții pentru hard

HARD, harduri, s. n. Hardware. – Abr. din hard[ware].
HÁRD ROCK, (2) hard rock-uri, s. n. 1. Stil în muzica ușoară și de jazz cu sonorități puternice, obsedante. 2. Cântec în stil hard rock (1). – Din engl. hard rock.
HARD subst. (Fam.) Hardware. – Prescurtat din hard[ware].
HARD ROCK, (2) hard rock-uri, s. n. 1. Stil în muzica ușoară și de jaz cu sonorități puternice, obsedante. 2. Cântec în stil hard rock (1). – Din engl. hard rock.
*hard (angl.) s. n., pl. hárduri
hard disk (angl.) s. n., pl. hard diskuri
*hard rock (angl.) s. n., art. hard róckul
HARD s. n. (fam.) hardware. (< hard/ware/)
HARD-DISK s. n. disc magnetic, de mare capacitate, pentru stocarea datelor la computere. (< engl. hard-disk)
HARD n. v. HARDWARE
hard adj. (americanism) Puternic ◊ „Se pare că este un porno-hard, adică «fără perdea», de aceea este un film interzis spectatorilor sub, doar, 16 ani.” R.l. 1 X 93 p. 2; v. și disco
hard-core adj. (americanism) Puternic ◊ „Chiar și RAP-ul are mai multe curente, tendințe – unul revendicativ și dur (hard-core), și genul în care partea muzicală este preponderentă, chiar improvizația muzicală (jazz-RAP).” R.l. 23 II 93 p. 2 [pron. hard có] (din engl., it. hard-core; BD 1970, PN, DPN 1975)
hard-disk s. n. (americanism) Disc magnetic inamovibil, de mare capacitate, folosit pentru stocarea datelor la computere ◊ „Vând hard-disk 20 M.R.l. 29 X 91 p. 7; v. și Ev.z. 18 I 97 p. 3 (din engl., it. hard-disk; PN 1987)
hard-rock (and roll) sint. s. (muz.; anglicism) Rock cu un grad mai înalt de elaborare și cu o mai mare stridență decât rock and roll-ul ◊ „Iar piesele vor fi, cum spuneam, ceva mai grele, mai hard-rock and roll cu influențe din soul. Ca și în cele două melodii amintite, vocile [...] vor fi mai aspre, dar ca o principală caracteristică va rămâne melodicitatea.” Cont. 26 IV 74 p. 6. ◊ „A nu se confunda hard-rock cu așa-numitul curent punk!” Săpt. 6 I 78 p. 7. ◊ „H., P. și S. sunt bine mersi și-au dat-o rău pe hard-rock.Săpt. 8 XII 78 p. 7; v. și Pr.R.TV 29 XI 78 p. 9 (din engl. hard-rock; BD 1968; DEX-S)
porno-hard sint. s. 1993 (americanism) v. hard
HARD BOP [ha:d bap] (cuv. engl.) s. n. Stil al jazului modern, apărut modern, apărut prin 1955, ca o formulă de compromis între inovațiile be bop-ului și ale stilului cool (prea intelectualizat). Îmbogățește formulele armonice și orchestrale ale be bop-ului, reabilitând totodată trăsăturile primordiale de hot și swing ale jazului. Reprezintă forma cea mai vie și mai dinamică a jazului modern.
HARD COPY [ha:d kopi] (cuv. engl.) s. n. V. disc, ~ fix.
HARD PAN [há:d pæn] (cuv. engl.) s. n. Strat de pământ compact, impermeabil, format la fundul brazdei ca urmare a tasării acesteia de brăzdarul plugului, ce împiedică pătrunderea rădăcinii plantelor în adâncime.
HARD ROCK [ha:d rok] (cuv. engl.) s. n. Muzică rock dezvoltată în perioada 1965-1975, cu o „bătaie” accentuată, hiperamplificată, evitând tipurile de melodii lente, armonioase și cu o puternică dependență de efectele electronice.

hard dex

Intrare: hard
hard substantiv neutru