3 definiții pentru hantare
hantá vb., ind. prez. 1 sg. hantéz, 3 sg. și pl. hanteáză HANTÁ vb. tr. a chinui, a obseda. (< fr.
hanter)
hantá vb. I (franțuzism; livr.) A chinui, a obseda ◊ „Mă întreb doar care sunt numele, încă nedivulgate de teleaști, aflate pe etichetele așezate sub capetele de cerbi ce «hantează» somnul lui Belphegor.” Săpt. 5 IV 74 p. 7 (din fr. hanter) Hantare dex online | sinonim
Hantare definitie
Intrare: hanta
hanta verb grupa I conjugarea a II-a