HALUCINATÓRIU, -IE, halucinatorii, adj. 1. Care provoacă halucinații; halucinant. 2. Care ține de halucinație. – Din fr. hallucinatoire.

HALUCINATÓRIU, -IE, halucinatorii, adj. 1. Care provoacă halucinații; halucinant. 2. Care ține de halucinație. – Din fr. hallucinatoire.

*halucinatóriu [riu pron. riu] adj. m., f. halucinatórie (-ri-e); pl. m. și f. halucinatórii

halucinatóriu adj. m., f. halucinatórie; pl. f. și m. halucinatórii

HALUCINATÓRIU, -IE adj. Care ține de halucinație. [Pron. -riu. / < fr. hallucinatoire].

HALUCINATÓRIU, -IE adj. care ține de halucinații. (< fr. hallucinatoire)