Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 910978:
HĂBĂUCÍ, hăbăucesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A năuci, a zăpăci; p. ext. a prosti.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
Hăbăucire dex online | sinonim
Hăbăucire definitie
