GRĂDINĂRÍE, (2) grădinării, s. f. 1. Grădinărit. Grădinarul umbla... să găsească un ajutor care să învețe grădinăria și să-i facă treburile cele grele. POPESCU, B. III 29. 2. Loc în care se cultivă metodic plante de grădină, legume sau flori în scop lucrativ. Locul ar fi potrivit deci de grădinării. SADOVEANU, P. M. 11.