GRUNȚURÓS, -OÁSĂ adj. v. grunzuros.

GRUNZURÓS, -OÁSĂ, grunzuroși, -oase, adj. Grunjos. [Var.: grunțurós, -oásă adj.] – Grunz + suf. -uros.

GRUNȚURÓS, -OÁSĂ adj. V. grunzuros.

GRUNZURÓS, -OÁSĂ, grunzuroși, -oase, adj. Grunjos. [Var.: grunțurós, -oásă adj.] – Grunz + suf. -uros.

GRONȚURÓS, -OÁSĂ adj. v. grunzuros.

GRUNȚURÓS, -OÁSĂ adj. v. grunzuros.

GRUNZURÓS, -OÁSĂ, grunzuroși, -oase, adj. Aspru la pipăit; grunjos. Peretele grunzuros din față, nu lăsa liber decît o fîșie de cer. C. PETRESCU, C. V. 213. O masă murdară, al cărei lemn grunzuros de vechime era tăiat cu litere latine și gotice. EMINESCU, N. 38. ◊ Fig. Să ne oprim puțin în calea grunzuroasă a limbii. RUSSO, O. 67. – Variante: gronțurós, -oásă (ODOBESCU, S. I 376), grunțurós, -oásă (BENIUC, V. 152, PREDA, Î. 162, ALECSANDRI, P. P. 17), zgrunțurós, -oásă (I. IONESCU, D. 322, SEVASTOS, C. 122) adj.

grunzurós adj. m., pl. grunzuróși; f. grunzuroásă, pl. grunzuroáse

grunzurós adj. m., pl. grunzuróși; f. sg. grunzuroásă, pl. grunzuroáse

GRUNZURÓS adj. v. zgrunțuros.

GRUNZURÓS adj. v. aspru, scorțos, zgrunțuros.

Grunzuros ≠ neted

GRUNZURÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care conține (mulți) grunji; cu (mulți) grunji. 2) Care are aspect de grunz; asemănător cu grunzul; ca grunzul. /grunz + suf. ~ur + suf. ~os

grunzuros (grunțuros) a. gloduros: drumu-i greu și grunțuros POP.

grunțurós și zgrunțurós, -oásă adj. (d. grunț, zgrunț). Mold. ș. a. Plin de zgrunțurĭ, zdrobunțos: cafea zgrunțuroasă (răŭ măcinată), sare zgrunțuroasă (pisată mare), drum zgrunțuros (aspru, nu neted). – Și gronțoros, zgronțoros și gronțuros, glonțuros, zgronțuros; și grunzuros, grunzăros; și (vest) grunjos, grunzos, grunjuros. În Serbia grănțuros. În nord și zgremțuros. V. gloduros, hopuros și gropilat.

GRUNZUROS adj. granulos, grunjos, zgrunțuros, (livr.) rugos, (pop.) zgrunțos, zgrunțuit. (O suprafață ~.)

grunzuros adj. v. ASPRU. SCORȚOS. ZGRUNȚUROS.

grunzurós, -oásă, grunzuroși, -oase, (grundzuros), adj. – Grunjos, cu asperități; cu obstacole: „Drumu-i greu și grundzuros” (Papahagi,1925: 278). – Din grunz + suf. -uros (Scriban, DEX, MDA).

grunzurós, -oasă, (grundzuros), adj. – Grunjos, cu asperități; cu obstacole: „Drumu-i greu și grundzuros” (Papahagi 1925: 278). – Din grunz + -uros.