GRIZÚ s. n. Amestec natural gazos, inflamabil și explozibil, în care predomină metanul și care se degajă în timpul lucrărilor miniere. – Din fr. grisou.

GRIZÚ s. n. Amestec natural gazos, inflamabil și explozibil, în care predomină metanul și care se degajă în timpul lucrărilor miniere. – Din fr. grisou.

GRIZÚ s. n. Amestec natural, gazos, inflamabil și explozibil, constituit din metan și aer în anumite proporții, care se formează în minele de cărbuni (mai rar în alte mine). Soțul meu a avut două incendii în Lonea: unul cu grizu. DAVIDOGLU, M. 81.

grizú s. n., art. grizúul

grizú s. n., art. grizúul

GRIZÚ s. (reg.) tanăt. (~ este un amestec natural de gaze.)

GRIZÚ s.n. Amestec natural de metan și de alte hidrocarburi gazoase etc., inflamabil și explozibil, care se formează mai ales în minele de cărbuni. [< fr. grisou].

GRIZÚ s. n. amestec natural de metan și de alte hidrocarburi gazoase, inflamabil și detonant (în minele de cărbuni). (< fr. grisou)

GRIZÚ n. Substanță gazoasă, inflamabilă și explozibilă, constând dintr-un amestec natural de metan și alte hidrocarburi, care se formează, mai ales, în minele de cărbune. /<fr. grisou

GRIZU s. (reg.) tanăt. (~ este un amestec natural de gaze.)