Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru grecizare

GRECIZ├ü, grecizez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A face s─â-╚Öi ├«nsu╚Öeasc─â sau a-╚Öi ├«nsu╚Öi limba, obiceiurile etc. grecilor, a (se) asimila grecilor. ÔÇô Grec + suf. -iza. Cf. fr. gr├ęciser.
GRECIZ├üRE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) greciza. ÔÇô V. greciza.
GRECIZ├ü, grecizez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A face s─â-╚Öi ├«nsu╚Öeasc─â sau a-╚Öi ├«nsu╚Öi limba, obiceiurile etc. grecilor, a (se) asimila grecilor. ÔÇô Grec + suf. -iza. Cf. fr. gr├ęciser.
GRECIZ├üRE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) greciza. ÔÇô V. greciza.
grecizá (a ~) vb., ind. prez. 3 grecizeáză
grecizáre s. f., g.-d. art. grecizắrii
greciz├í vb., ind. prez. 1 sg. greciz├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. grecize├íz─â
grecizáre s. f., g.-d. art. grecizării
GRECIZ├ü vb. I. tr., refl. A face s─â-╚Öi ├«nsu╚Öeasc─â sau a-╚Öi ├«nsu╚Öi limba, obiceiurile etc. grecilor; a da form─â greceasc─â cuvintelor unei limbi. [< fr. gr├ęciser].
GRECIZ├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a (se) greciza ╚Öi rezultatul ei. [< greciza].
GRECIZ├ü vb. tr., refl. a face s─â-╚Öi ├«nsu╚Öeasc─â, a-╚Öi ├«nsu╚Öi limba, obiceiurile grecilor; a (se) asimila grecilor. (< fr. gr├ęciser)
A GRECIZ├ü ~├ęz tranz. A face s─â se grecizeze. /grec + suf. ~iza
A SE GRECIZ├ü m─â ~├ęz intranz. A adopta limba, cultura ╚Öi obiceiurile grecilor; a deveni asem─ân─âtor cu grecii. /grec + suf. ~iza
grecizà v. 1. a da o fizionomie greacă unei vorbe românești; 2. a deprinde cu datinile grecești: societatea română a fost cu totul grecizată în epoca fanariotă.
*greciz├ęz v. tr. (d. Grec; fr. gr├ęciser). Grecesc, prefac ├«n Grec, da┼ş aspect grecesc: societatea rom├óneasc─â era foarte grecizat─â ├«n epoca fanariot─â.

Grecizare dex online | sinonim

Grecizare definitie

Intrare: greciza
greciza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: grecizare
grecizare substantiv feminin