Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru grandoare

GRANDO├üRE, grandori, s. f. Aspect m─âre╚Ť, maiestuos, falnic, impun─âtor; m─âre╚Ťie, grandiozitate. ÔÇô Din fr. grandeur.
GRANDO├üRE, grandori, s. f. (Livr.) Aspect m─âre╚Ť, maiestuos, falnic, impun─âtor; m─âre╚Ťie, grandiozitate. ÔÇô Din fr. grandeur.
GRANDO├üRE, grandori, s. f. M─âre╚Ťie. V. splendoare. Colind─âm Leningradul ╚Öi b─âg─âm de seam─â, ca ╚Öi la Moscova, c─â ne-ar trebui luni, ori poate ani... spre a ne da seama de toat─â grandoarea lui. STANCU, U.R.S.S. 124. Bicazul ├«╚Öi deschide un drum de o grandoare unic─â, spre ╚Öesurile lini╚Ötite ale Moldovei. BOGZA, C. O. 66.
grandoáre s. f., g.-d. art. grandórii; pl. grandóri
grandoáre s. f., g.-d. art. grandórii; pl. grandóri
GRANDO├üRE s. 1. m─âre╚Ťie, monumentalitate, splendoare. (~ unui palat.) 2. v. m─âre╚Ťie. 3. m─âre╚Ťie, solemnitate. (Un peisaj plin de ~.) 4. v. glorie.
Grandoare Ôëá mizerie
GRANDO├üRE s.f. M─âre╚Ťie. [Gen. -orii. / cf. fr. grandeur, it. grandore].
GRANDO├üRE s. f. ├«nsu╚Öirea de a fi grandios; m─âre╚Ťie; str─âlucire, splendoare. (< fr. grandeur)
GRANDO├üRE ~├│ri f. Caracter grandios; m─âre╚Ťie; monumentalitate. /<fr. grandeur
grandoare f. 1. ├«n─âl╚Ťime moral─â, noble╚Ť─â: grandoarea subiectului; 2. putere, m─ârire.
*grandiozit├íte f. (it. grandiosit├í) ╚Öi grando├íre f., pl. or─ş (fr. grandeur). M─âre╚Ťie.
GRANDOARE s. 1. m─âre╚Ťie, monumentalitate, splendoare. (~ unui palat.) 2. maiestate, m─âre╚Ťie, seme╚Ťie. (~ piscurilor albe de z─âpad─â.) 3. m─âre╚Ťie, solemnitate. (Un peisaj plin de ~.) 4. glorie, m─âre╚Ťie, m─ârire, slav─â, splendoare, str─âlucire, (├«nv.) m─ârie, m─ârime. (Trecutul plin de ~.)
GRANDOARE. Subst. Grandoare (livr.), grandiozitate (├«nv.), m─âre╚Ťie, magnificen╚Ť─â (livr.), maiestate, splendoare, str─âlucire (fig.), fast, somptuozitate, solemnitate, pomp─â; glorie, m─ârire, fal─â. Grandomanie, megalomanie. Grandoman, megaloman. Adj. Grandios, m─âre╚Ť, superb, impresionant, impun─âtor, impozant, falnic, magnific (livr.), maiestuos, splendid, str─âlucitor, minunat, fastuos, somptuos, solemn. V. exagerare, glorie, grandilocven╚Ť─â, imensitate, lux, superlative.

Grandoare dex online | sinonim

Grandoare definitie

Intrare: grandoare
grandoare substantiv feminin