grămăticie definitie

9 definiții pentru grămăticie

GRĂMĂTICÍE, grămăticii, s. f. (Înv.) Cancelarie. – Grămătic + suf. -ie.
GRĂMĂTICÍE, grămăticii, s. f. (Înv.) Cancelarie. – Grămătic + suf. -ie.
GRĂMĂTICÍE, grămăticii, s. f. (Învechit) Cancelarie. Arhon bane, treci în odaia grămăticiei, că am să-ți vorbesc. FILIMON, C. 60.
grămăticíe (înv.) s. f., art. grămăticía, g.-d. art. grămăticíei; pl. grămăticíi, art. grămăticíile
grămăticíe s. f., art. grămăticía, g.-d. art. grămăticíei; pl. grămăticíi, art. grămăticíile
GRĂMĂTICÍE s. v. cancelarie.
grămăticie f. od. cabinetul secretarului domnesc: arhon Bane, treci în odaia grămăticiei FIL.
grămăticíe f. Funcțiunea de grămătic. Cabinetu luĭ.
grămăticie s. v. CANCELARIE.

grămăticie dex

Intrare: grămăticie
grămăticie substantiv feminin