goliát s. m. (sil. -li-at-), pl. goliáți

GOLIÁT s.m. (Liv.) Om de statură uriașă. [Pron. -li-at. / < Goliat – personaj biblic].

GOLIÁT s. m. om de statură uriașă. (< fr. goliath)

Goliat m. uriaș filistean, ucis de David cu o praștie.

GOLIAT (în „Vechiul Testament”), războinic filistean uriaș care a provocat la luptă individuală pe cei mai viteji evrei. Păstorul David, devenit rege al evreilor, singurul care a primit provocarea, l-a ucis cu o piatră aruncată din praștie.

GOLIAT bibl., ebr. 1. Goliaf (Arh). 2. Goilav < Goliath (etim. Iorga, An C III 513).