Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
GOLĂNÍE, golănii, s. f. Faptă, vorbă, atitudine de golan. – Golan + suf. -ie.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
GOLĂNÍE, golănii, s. f. Faptă, vorbă, atitudine de golan. – Golan + suf. -ie.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
GOLĂNÍE, golănii, s. f. 1. Faptă de golan; obrăznicie, impertinență. 2. Vagabondaj. Odată pe cînd umblam lumea... în golănie, într-o seară caii noștri și-au oprit trapul pe malul unei ape mari. CAMILAR, T. 78.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
golăníe s. f., art. golănía, g.-d. art. golăníei; pl. golăníi, art. golăníile
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
golăníe s. f., art. golănía, g.-d. art. golăníei; pl. golăníi, art. golăníile
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
GOLĂNÍE s. (înv.) ștrengărie.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
GOLĂNÍE ~i f. Faptă sau vorbă de golan. /golan + suf. ~ie
- sursa: NODEX 2002
- permalink
GOLĂNIE s. (înv.) ștrengărie.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Golania s. sg. Piața Universității din București, teatrul mișcărilor stradale anticomuniste din primăvara anului 1990.
- sursa: Argou 2007
- permalink
golănie, golănii s. f. faptă / vorbă / atitudine de golan
- sursa: Argou 2007
- permalink