GLISÁ, glisez, vb. I. Intranz. 1. (Mai ales despre piese tehnice) A aluneca, a se deplasa de-a lungul altei piese (printr-o frecare minimă). 2. (Despre hidroavioane) A aluneca la suprafața apei. – Din fr. glisser.

GLISÁRE, glisări, s. f. Faptul de a glisa. – V. glisa.

GLISÁ, glisez, vb. I. Intranz. 1. (Mai ales despre piese tehnice) A aluneca, a se deplasa de-a lungul altei piese (printr-o frecare minimă). 2. (Despre hidroavioane) A aluneca la suprafața apei. – Din fr. glisser.

GLISÁRE, glisări, s. f. Faptul de a glisa. – V. glisa.

GLISÁ, glisez, vb. I. Intranz. 1. (Despre piese de mașină) A aluneca de-a lungul altei piese. 2. (Despre hidroavioane) A aluneca pe apă.

GLISÁRE, glisări, s. f. Faptul de a glisa. 1. Alunecare a unei piese de-a lungul altei piese. 2. Alunecarea pe apă a hidroavionului înainte de decolare.

glisá (a ~) vb., ind. prez. 3 gliseáză

glisáre s. f., g.-d. art. glisắrii; pl. glisắri

glisá vb., ind. prez. 1 sg. gliséz, 3 sg. și pl. gliseáză

glisáre s. f., g.-d. art. glisării; pl. glisări

GLISÁ vb. v. culisa.

GLISÁRE s. v. culisare.

GLISÁ vb. I. intr. (Despre piese) A aluneca în lungul altei piese. ♦ A aluneca lin (mai ales pe suprafața apei). [< fr. glisser].

GLISÁRE s.f. Faptul de a glisa. ♦ Lansare prin alunecare pe un plan înclinat. [< glisa].

GLISÁ vb. intr. 1. (despre piese tehnice) a aluneca în lungul altei piese; a culisa. ◊ a aluneca lin (pe suprafața apei). 2. (fig.) a trece repede, a nu insista. (< fr. glisser)

A GLISÁ pers. 3 ~eáză tranz. 1) (despre piese tehnice) A aluneca de-a lungul altei piese. 2) (despre hidroavioane) A se deplasa alunecând pe suprafața apei. /<fr. glisser

GLISA vb. (TEHN.) a culisa. (O ușă care ~.)

GLISARE s. (TEHN.) culisare. (~ unei uși.)

GLISARE deplasarea pe apă a hidroavioanelor sau a altor aeronave dotate cu flotoare.

glisa, glisez v. t. (glum.) a bea, a consuma alcool.