giromanțíe s. f., art. giromanțía, g.-d. giromanțíi, art. giromanțíei

giromanțíe s. f., art. giromanțía, g.-d. giromanțíi, art. giromanțíei

GIROMANȚÍE s.f. Pretinsă previziune făcută de cineva care se învârtește într-un cerc până amețește și cade pe una dintre literele înscrise în jurul cercului. [Gen. -iei. / < fr. gyromancie, cf. gr. gyros – cerc, manteia – ghicire].

GIROMANȚÍE s. f. previziune făcută de cineva care se învârtește într-un cerc până amețește și cade pe una dintre literele înscrise în jurul cercului. (< fr. gyromancie)