GIRODÍNĂ, girodine, s. f. Giravion la care sustentația în aer este asigurată de un rotor plasat independent de elice. – Din fr. girodyne.

GIRODÍNĂ, girodine, s. f. Giravion la care sustentația în aer este asigurată de un rotor plasat independent de elice. – Din fr. girodyne.

girodínă s. f., g.-d. art. girodínei; pl. girodíne

girodínă s. f., g.-d. art. girodínei; pl. girodíne

GIRODÍNĂ s.f. Aerodină cu organe rotative de sustentație (autogirul, elicopterul etc.). [< fr. gyrodyne].

GIRODÍNĂ s. f. giravion la care rotorul, antrenat de un motor, asigură sustentația și mișcările verticale, deplasarea pe orizontală fiind obținută printr-un alt motor. (< fr. girodyne)

GIRODINĂ aparat de zbor combinat la care forța portantă este creată de un sistem de aripi rotative, rotorul fiind independent de organul de propulsie (elicea), acționarea acestora fiind făcută de motoare diferite (autogirul, vertoplanul etc).