Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

28 defini╚Ťii pentru ghin╚Ťian─â

GEN╚ÜI├üN─é, gen╚Ťiane, s. f. Nume generic dat mai multor specii de plante erbacee montane, cu flori de obicei mari, decorative, albastre sau galbene, cu corola rotat─â sau ├«n form─â de clopot; ghin╚Ťur─â (Gentiana). [Pr.: -╚Ťi-a-. ÔÇô Var.: ghin╚Ťi├ín─â s. f.] ÔÇô Din fr. gentiane, lat. gentiana.
GHIN╚ÜI├üN─é s. f. v. gen╚Ťian─â.
GEN╚ÜI├üN─é, gen╚Ťiane, s. f. Nume generic dat mai multor specii de plante erbacee montane, cu flori de obicei mari, decorative, albastre sau galbene, cu corola rotat─â sau ├«n form─â de clopot; ghin╚Ťur─â (Gentiana). [Pr.: -╚Ťi-a-. ÔÇô Var.: ghin╚Ťi├ín─â s. f.] ÔÇô Din fr. gentiane, lat. gentiana.
GHIN╚ÜI├üN─é s. f. v. gen╚Ťian─â.
GEN╚ÜI├üN─é, gen╚Ťiane, s. f. Plant─â erbacee cu flori albastre sau galbene care cre╚Öte ├«n regiunile de munte (Gentiana); ghin╚Ťur─â. (Atestat ├«n forma ghin╚Ťian─â) Ici sc├«nteie Ca un rubin o ghin╚Ťian─â, colo un st├«njinel se joac─â. ANGHEL, ├Ä. G. 12. ÔÇô Pronun╚Ťat: -╚Ťi-a-. ÔÇô Variant─â: ghin╚Ťi├ín─â s. f.
GHIN╚ÜI├üN─é s. f. v. gen╚Ťian─â.
gen╚Ťi├ín─â (-╚Ťi-a-) s. f., g.-d. art. gen╚Ťi├ínei; pl. gen╚Ťi├íne
gen╚Ťi├ín─â s. f. (sil. -╚Ťi-a-), g.-d. art. gen╚Ťi├ínei; pl. gen╚Ťi├íne
GEN╚ÜI├üN─é s. (BOT.; Gentiana) ghin╚Ťur─â, (reg.) cupe (pl.), ochincea, serp├ón╚Ť─â, fierea-p─âm├óntului.
GEN╚ÜI├üN─é s.f. Plant─â erbacee din regiunea de munte, cu tulpina ├«nalt─â ╚Öi cu flori albastre sau galbene; (pop.) ghin╚Ťur─â. [Pron. -╚Ťi-a-, var. ghin╚Ťian─â s.f. / cf. it. genziana, fr. gentiane, lat. gentiana].
GHIN╚ÜI├üN─é s.f. v. gen╚Ťian─â.
GEN╚ÜI├üN─é s. f. plant─â erbacee montan─â cu tulpina ├«nalt─â ╚Öi cu flori mari, decorative, albastre sau galbene; ghin╚Ťur─â. (< fr. gentiane, lat. gentiana)
GEN╚ÜI├üN─é ~e f. 1) Plant─â erbacee montan─â cu flori mari, albastre sau galbene, ├«n form─â de clopo╚Ťel. 2) B─âutur─â aperitiv─â preparat─â din r─âd─âcinile acestei plante. [G.-D. gen╚Ťianei; Sil. -╚Ťi-a-] /<lat. gentiana, fr. gentiane.
gen╚Ťian─â f. gen de plante ce cresc pe mun╚Ťi ╚Öi ale c─âror r─âd─âcini amare se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ├«n medicin─â: ea se nume╚Öte vulgar fierea-p─âm├óntului.
*gen╚Ťi├ín─â f., pl. e (lat. gentiana, dup─â numele regelu─ş Gentius, care a descoperit propriet─â╚Ťile aceste─ş plante [Plini┼ş, 25, 7]). Bot. O buru─şan─â cu flor─ş albastre ├«n form─â de clopot (gentiana cruciata). R─âd─âcina e─ş e tonic─â ╚Öi vermifug─â.
GEN╚ÜIAN─é s. (BOT.; Gentiana) ghin╚Ťur─â, (reg.) cupe (pl.), ochincea, ╚Öerp├«n╚Ť─â, fierea-p─âm├«ntului.
GEN╚ÜI├üN─é (< fr., lat.) s. f. Nume generic dat speciilor de plante erbacee din genul Gentiana, familia gen├şanaceelor, cu flori mari, decorative, albastre ╚Öi galbene. Cresc ├«n zona montan─â. Gentiana lutea (ghin╚Ťura) este o important─â plant─â medicinal─â, ocrotit─â, cu flori galbene, ├«nalt─â de peste 1 m.
GENTIANA L., GEN╚ÜIANA, fam. Gentianaceae. Gen originar din Asia, Asia Mic─â, America, Europa, Noua Zeeland─â, regiuni continentale de obicei muntoase, cca 800 specii, erbacee, perene, cu tulpini t├«r├«toare, erecte sau f─âr─â tulpini. Frunze opuse, obi╚Önuit sesile. Flori terminale sau axilare, sesile sau, mai rar, pedunculate, stil scurt sau lipse╚Öte, 5 stamine, foarte rar ies din floare, ovar cu o singur─â loj─â, caliciul cu 5 lacinii, corol─â infundibuliform─â, rotat─â sau campanulat─â, galben─â sau violacee, rar alb─â, ro╚Öiatic─â, obi╚Önuit cu 5 diviziuni. Fruct, capsul─â sesil─â sau pe╚Ťiolat─â. Num─âr mare de semin╚Ťe.
Gentiana asclepiadea L. Specie care ├«nflore╚Öte vara-toamna. Frunze lanceolate, ovat-lanceolate, acuminate, sesile, opuse, cu cca 5 nervuri. Tulpin─â, cca 55 cm ├«n─âl╚Ťime, glabr─â, bogat ├«nfrunzit─â. Flori numeroase, albastre, azurii ├«n interior cu pete mai ├«ntunecate, rar albe (corol─â cu 5 petale), scurt-pedunculate, dispuse solitar sau c├«te 2, la subsuoara frunzelor sau terminal. Plant─â erbacee, peren─â. Nu suport─â transplantatul.
Gentiana cruciata L. Specie care ├«nflore╚Öte vara-toamna. Flori (caliciu cu 4 din╚Ťi, mai scurt dec├«t corola de c├«teva ori, corol─â albastr─â, la exterior verzuie) campanulate, dispuse ├«n buchet terminal pe tulpin─â sau la subsuoara frunzelor. Frunze ovat-lanceolate cu 3 nervuri. Plant─â erbacee, peren─â, cca 25 cm ├«n─âl╚Ťime.
Gentiana farreri Balf. f. Specie care ├«nflore╚Öte vara-toamna. Flori albastre-azurii cu pete cenu╚Öii ├«n interiorul ╚Öi exteriorul tubului, iar baza alb─â. Frunze erbacee, form├«nd covoare mici. Plant─â (cca 12 cm ├«n─âl╚Ťime) peren─â, recomandat─â pentru roc─ârii, pe soluri turboase ╚Öi cu drenaj bun. Tolereaz─â ╚Öi pe cele calcaroase.
Gentiana kochiana Perr. et Song. (syn. G. acaulis L.; G. excelsa Koch). Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori ├«n form─â de trompet─â, lungi de 5 cm, late de 2,5 cm, albastre (caliciu cu din╚Ťi alungi╚Ťi-lanceola╚Ťi, corol─â cu petale obtuze, mucronate), dispuse ├«n v├«rful tulpinii. Frunze verzi-├«nchis, radicale, eliptic- lanceolate, alungite, dispuse ├«n rozete form├«nd mici covoare. Plant─â erbacee, peren─â, cca 8 cm ├«n─âl╚Ťime, de roc─ârie.
Gentiana lagodechiana hort. Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori albastre-├«nchis, ├«n form─â de trompet─â, simple, cu lobii ├«ntin╚Öi. Frunze ovate, verzi-str─âlucitor. Plant─â peren─â, 10-20 cm ├«n─âl╚Ťime, recomandat─â pentru roc─ârie.
Gentiana lutea L. Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori galbene, pedunculate (caliciul cu crest─âturile extinse p├«n─â la baz─â, corol─â rotat─â cu 6 crest─âturi ce dep─â╚Öesc 2/3 din lungime, lobi ├«ngust-lanceola╚Ťi), ├«n cime corimbiforme, la subsuoara frunzelor. Plant─â erbacee, peren─â, tulpin─â robust─â, ├«nalt─â de 1,25-1,50 m, cilindric─â, goal─â ├«n interior. Frunze eliptice, albastre-verzui, cca 25 cm lungime, 10 cm l─â╚Ťime, cu cca 7 nervuri proeminente, cele de la baza tulpinii scurt-pe╚Ťiolate, cele spre v├«rf sesile. R─âd─âcin─â pivotant─â foarte groas─â, ramificat─â.
Gentiana pneumonanthe L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori campanulate, albastre-azurii cu pete verzi în interior, dispuse una sau mai multe pe o tulpină înaltă de cca 35 cm. Frunze liniare, uninervate, cu vagine scurte, cele inferioare solzoase. Plantă perenă.
Gentiana punctata L. Specie care ├«nflore╚Öte vara-toamna. Flori campanulate, galbene cu puncte purpurii, caliciul cu 8 din╚Ťi erec╚Ťi, limbul corolei cu cca 6 lacinii. Frunze pe╚Ťiolate, eliptice, obtuze, cu 5 nervuri. Plant─â peren─â, cca 55 cm ├«n─âl╚Ťime, recomandat─â pentru roc─ârii.
Gentiana sino-ornata Balf. f. Specie care ├«nflore╚Öte vara t├«rziu-toamna. Flori campanulate, albastre, ├«n exterior cu 5 dungi verzi- g─âlbui, singulare. Frunze ├«ngust-lanceolate, rigide, sesile, verzi-├«nchis. Plante erbacee, perene. Tulpin─â, cca 15 cm ├«n─âl╚Ťime, pe sol, form├«nd covoare, v├«rful erect, la nodul frunzelor apar r─âd─âcini adventive. ├Äi priesc solurile turboase-acide, la semiumbr─â. Se ├«nmul╚Ťe╚Öte, prim─âvara, prin desp─âr╚Ťirea r─âd─âcinilor.
Gentiana verna L. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori infundibuliforme cu 5 lobi lungi de cca 2,5 cm, ├«n form─â de stea, colorate ├«n diverse nuan╚Ťe, de la albastru-├«nchis la bleu, mai rar albe. Frunze lanceolate, trinervate, dispuse ├«n smocuri. Plant─â erbacee, peren─â, cca 10 cm ├«n─âl╚Ťime. Semin╚Ťele germineaz─â liber dup─â ├«nghe╚Ťul din iarn─â.

Ghin╚Ťian─â dex online | sinonim

Ghin╚Ťian─â definitie

Intrare: gen╚Ťian─â
ghin╚Ťian─â substantiv feminin
gen╚Ťian─â substantiv feminin
  • silabisire: gen-╚Ťi-a-n─â