Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru ghigilic

GHICEL├ŹC s. n. v. ghigilic.
GHIGIL├ŹC, ghigilice, s. n. (├Änv.) Scufie (de noapte). [Var.: ghicel├şc s. n.] ÔÇô Din tc. gecelik.
GHICEL├ŹC s. n. v. ghigilic.
GHIGIL├ŹC, ghigilice, s. n. (├Änv.) Scufie (de noapte). [Var.: ghicel├şc s. n.] ÔÇô Din tc. gecelik.
GHIGIL├ŹC, ghigilice, s. n. (Mold., ├«nvechit) Scufie de noapte. Cuiburi de buhne, locuin╚Ťi de stahii ce te ├«nfioreaz─â ╚Öi unde ╚Ťi se pare c─â vezi z─âc├«nd c├«te un matuf g├«rbov, cu ghigilic pe frunte, cu m─ât─ânii ├«n m├«n─â. ALECSANDRI, C. 98. L-am g─âsit de la p─ârin╚Ťi ├«mpreun─â cu ghigilicul tatei ╚Öi beni╚Öelul mamei. NEGRUZZI, S. I 301.
ghigil├şc (├«nv.) s. n., pl. ghigil├şce
ghigil├şc s. n., pl. ghigil├şce
ghigil├şc (-curi), s. n. ÔÇô C─âciuli╚Ť─â de dormit. Tc. gecelik (╚śeineanu, II, 182; Lokotsch 704). Sec. XVIII.
ghigilic n. Mold. scufie de noapte: așează perina și-și pune un ghigilic AL. [Turc. GHEDJELIK].
ghigil├şc n., pl. ur─ş (turc. ge─čelik, d. ge─če, noapte). Vech─ş. Scufie de noapte. V. fes, tichie.

Ghigilic dex online | sinonim

Ghigilic definitie

Intrare: ghigilic
ghicelic substantiv neutru
ghigilic substantiv neutru