GHIBIRDÍC, ghibirdici, s. m. (Regional) Copil, om mărunțel, mic de stat. Chihăiam pe mama, să se puie pe lîngă tata, ca doar m-a da și pe mine la catihet; macar că eram un ghibirdic și jumătate. CREANGĂ, A. 81. – Variantă: ghibirdíci (G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 80) s. m.