Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

23 defini╚Ťii pentru gergevea

cerceve├í sf [At: (a. 1805) IORGA, S. D. VIII, 41 / V: ciorciove├í, ciurciuve├í, gergeve├í, giurgiuve├í / Pl: ~ele / E: tc ├žer├živ├Ę] 1 Cadru de lemn, format din patru stinghii, ├«n care este prins un tablou, o oglind─â Si: ram─â. 2 Cadru al u╚Öii Cf u╚Öori. 3 Margine de lemn ├«n care este prins─â fereastra ├«n tocuri prin balamale Si: cadru. 4 (Pex) Pervaz. 5 (Pex) Toc. 6 (Pre) Lemn─ârie din mijlocul ferestrei, ├«n care sunt prinse ochiurile de geam Si: cruce.
CERCEVE├ü, cercevele, s. f. Cadru ├«n care este fixat geamul la o fereastr─â sau la o u╚Ö─â; lemn─âria (├«n form─â de cruce) din mijlocul ferestrei, ├«n care sunt montate geamurile. [Var.: gergeve├í, giurgiuve├í s. f.] ÔÇô Din tc. ├žer├ževe.
GERGEVEÁ s. f. v. cercevea.
GIURGIUVEÁ s. f. v. cercevea.
CERCEVE├ü, cercevele, s. f. Cadru ├«n care este fixat geamul la o fereastr─â sau la o u╚Ö─â; lemn─âria (├«n form─â de cruce) din mijlocul ferestrei, ├«n care sunt montate geamurile. [Var.: gergeve├í, giurgiuve├í s. f.] ÔÇô Din tc. ├žer├ževe.
GERGEVEÁ s. f. v. cercevea.
GIURGIUVEÁ s. f. V. cercevea.
CERCEVE├ü, cercevele, s. f. Cadru de lemn (mai rar de metal) ├«n care e fixat geamul la o fereastr─â (v. pervaz) sau la o u╚Ö─â (v. u╚Öor); lemn─âria (├«n form─â de cruce) din mijlocul ferestrei, ├«n care s├«nt montate geamurile. Au sunat cercevelele ferestrelor ca zguduite de o m├«n─â nev─âzut─â. SADOVEANU, N. F. 10. Cineva b─âtuse de dou─â ori foarte deslu╚Öit ├«n cercevea: tac! tac! SADOVEANU, M. 170. Scoate o scar─â de m─âtase, o arunc─â pe fereastr─â ╚Öi leag─â cap─âtul de cercevea. NEGRUZZI, S. III 183. ÔÇô Pl. ╚Öi: cerceveli (EMINESCU, N. 38). ÔÇô Variante: gergeve├í (DELAVRANCEA, T. 21), giurgiuve├í (BOGZA, A. ├Ä. 464) s. f.
GERGEVEÁ s. f. v. cercevea.
GIURGIUVEÁ s. f. v. cercevea.
CERCEVE├ü, cercevele, s. f. Cadru ├«n care este fixat geamul la o fereastr─â (v. pervaz) sau la o u╚Ö─â (v. u╚Öor); lemn─âria (├«n form─â de cruce) din mijlocul ferestrei. [Var.: gergeve├í, giurgiuve├í s. f.] ÔÇô Tc. ├žer├ževe.
cerceve├í s. f., art. cerceve├íua, g.-d. art. cercev├ęlei; pl. cercev├ęle, art. cercev├ęlele
cerceve├í s. f., art. cerceve├íua, g.-d. art. cercev├ęlei; pl. cercev├ęle
CERCEVEÁ s. 1. cadru, ramă, toc. (~ de fereastră.) 2. v. cruce.
cerceve├í (cercev├ęle), s. f. ÔÇô 1. Cadru de u╚Ö─â, ╚Öi mai ales de fereastr─â. ÔÇô 2. Lemn─âria ├«n form─â de cruce din mijlocul ferestrei. ÔÇô Var. ciurciuvea, gergevea, giurgiuvea. Mr. circive, megl. ─Ź─âr─Ź─âvel. Tc. ├žer├žive (Cihac, II, 560; Roesler 607; ╚śeineanu, II, 101; Meyer 446; Lokotsch 411; Graur, Via╚Ťa rom., 1940, nr. 3, p. 110); cf. ngr. ¤ä¤â╬Á¤ü¤ä¤â╬Á╬▓߯▓¤é, alb. ─Źer─Źiv├ź, bg. ─Źer─Źeve.
CERCEVE├ü ~├ęle f. Cadru ├«n care se fixeaz─â geamul la fereastr─â sau la o u╚Ö─â; ram─â. [Art. cerceveaua; G.-D. cercevelei; Sil. -ce-vea] /<turc. ├žer├ževe
cerceve├á f. 1. ram─â de tablou; 2. ├«ncadrarea unei ferestre sau u╚Öi. [Turc. ─îERCEV├ł, lit; patru buc─â╚Ťi de lemn, de unde ╚Öi variantele muntene ciorciovea ╚Öi giurgiuvea].
giurgiuveà f. V. cercevea: portret pus în niște giurgiuvele de lemn.
cerceve├í f., pl. ele (turc. ─Źer─Źive, ─Źer─Źeve, cadru, pervaz, cercevea, d. pers. ─Źar─Źive, adic─â ÔÇ×patru lemneÔÇŁ). Cadru care ╚Ťine geamurile ferestre─ş. ÔÇô ╚śi c─şurc─şuvea (Mold.), c─şorc─şovea, g─şurg─şuvea (Munt.) ╚Öi gergevea (Munt. vest).
gergeveá, V. cercevea.
g─şurg─şuve├í, V. cercevea.
CERCEVEA s. 1. cadru, ram─â, toc. (~ de fereastr─â.) 2. cruce. (~ la geamurile unei ferestre.)
giurgiuvea, giurgiuvele s. f. cercevea

Gergevea dex online | sinonim

Gergevea definitie

Intrare: cercevea
cercevea 1 pl. -e substantiv feminin
giurgiuvea substantiv feminin
gergevea substantiv feminin
cercevea 2 pl. -i substantiv feminin