GEAMANTĂNÁȘ, geamantănașe, s. n. Diminutiv al lui geamantan. – Geamantan + suf. -aș.

GEAMANTĂNÁȘ, geamantănașe, s. n. Diminutiv al lui geamantan. – Geamantan + suf. -aș.

GEAMANTANÁȘ, geamantanașe, s. n. Diminutiv al lui geamantan. Pleca tiptil de dimineață la vapor, cu geamantanașul în mînă. BART, E. 43. – Variantă: geamantănáș (REBREANU, R. I 16) s. n.

GEAMANTĂNÁȘ s. n. v. geamantanaș.

GEAMANTANÁȘ, geamantanașe, s. n. V. geamantănaș.

geamantănáș s. n., pl. geamantănáșe

geamantănáș s. n. (sil. gea-), pl. geamantănáșe

GEAMANTĂNÁȘ s. valijoară, valizuță.

GEAMANTĂNAȘ s. valijoară, valizuță.