gazeu sn [At: IONESCU-MUSCEL, ȚES. 36 / Pl: ~ri / E: fr gazé] Țesătură obținută printr-o combinație de țesut și împletit.

gazéu s. n., art. gazéul; pl. gazéuri

gazéu s. n., art. gazéul; pl. gazéuri

GAZÉU s.n. Țesătură transparentă cu rărituri rezultate dintr-o combinație de țesut și împletit. [Cf. fr. gazé – specie de fluture].

GAZÉU s. n. țesătură transparentă cu rărituri dintr-o combinație de țesut și împletit. (< fr. gazé)

GAZÉU n. Țesătură (de in, de lână etc.) foarte fină și transparentă, cu rărituri rezultate dintr-o combinație de țesut și împletit. /<fr. gazé