Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

39 defini╚Ťii pentru gaza

gaz2 sn [At: BACOVIA, O. 47 / V: ~ă, (înv) ~ie sf (pl gazii) / Pl: ~uri / E: fr gaze] (Înv) Voal Cf zăbranic.
gaza vt [At: CONTEMP., 1949, nr. 159, 9/3 / Pzi: ~zez / E: fr gazer] 1 A expune un spa╚Ťiu limitat ac╚Ťiunii unor gaze toxice pentru distrugerea anumitor organisme vii d─âun─âtoare (parazi╚Ťi, ╚Öoareci etc.) 2 A lansa gaze toxice ├«ntr-o zon─â ├«n timp de r─âzboi pentru a distruge ├«n mas─â. 3 A expune o persoan─â sau un grup de persoane ac╚Ťiunii gazelor toxice ├«ntr-o ├«nc─âpere ├«nchis─â pentru a le ucide. 4 A arde capetele de fibre ie╚Öite prin suprafa╚Ťa ╚Ťes─âturilor, prin trecerea produselor peste o flac─âr─â.
gaz─â1 sf vz gaz2
gaz─â2 sf [At: CORESI, ap. DHLR 546 / Pl: ~ze / E: ngr ╬│╬Ȥâ╬▒] (├Ävr) Comoar─â.
GAZ1 s. n. ╚Ües─âtur─â foarte sub╚Ťire. ÔÇô Din fr. gaze.
GAZ├ü, gazez, vb. I. Tranz. 1. A expune un spa╚Ťiu limitat ac╚Ťiunii unor gaze toxice pentru distrugerea anumitor organisme vii d─âun─âtoare (parazi╚Ťi, ╚Öoareci, insecte). 2. A lansa gaze toxice ├«ntr-o zon─â ├«n timp de r─âzboi pentru a distruge ├«n mas─â; a expune o persoan─â sau un grup de persoane ac╚Ťiunii gazelor toxice ├«ntr-o ├«nc─âpere ├«nchis─â pentru a le ucide. ÔÇô Din fr. gazer.
Gß║ĄZ─é, g├óze, s. f. Nume generic dat insectelor mici zbur─âtoare. ÔÇô Probabil forma╚Ťie onomatopeic─â.
GAZ1 s. n. ╚Ües─âtur─â foarte sub╚Ťire. ÔÇô Din fr. gaze.
GAZ├ü, gazez, vb. I. Tranz. 1. A expune un spa╚Ťiu limitat ac╚Ťiunii unor gaze toxice pentru distrugerea anumitor organisme vii d─âun─âtoare (parazi╚Ťi, ╚Öoareci, insecte). 2. A lansa gaze toxice ├«ntr-o zon─â ├«n timp de r─âzboi pentru a distruge ├«n mas─â; a expune o persoan─â sau un grup de persoane ac╚Ťiunii gazelor toxice ├«ntr-o ├«nc─âpere ├«nchis─â pentru a le ucide. ÔÇô Din fr. gazer.
Gß║ĄZ─é, g├óze, s. f. Nume generic dat insectelor mici zbur─âtoare. ÔÇô Probabil forma╚Ťie onomatopeic─â.
GAZ1 s. n. ╚Ües─âtur─â foarte sub╚Ťire (de m─âtase); voal, z─âbranic. E╚Öarf─â de gas. Ôľş Ce g├«nduri s-or fi ├«ncruci╚Ö├«nd oare ├«n c─âp╚Öoarele cele blonde, a╚Öa de dr─âg─âla╚Ö ├«nv─âluite ├«n gazul ╚Öi muselina care fluturau ├«n b─âtaia v├«ntului. BART, S. M. 58.
GAZ├ü, gazez, vb. I. Tranz. A expune un spa╚Ťiu limitat ac╚Ťiunii unor gaze toxice, pentru otr─âvirea anumitor organisme vii (parazi╚Ťi, ╚Öoareci ╚Öi insecte). ÔÖŽ A expune o zon─â militar─â sau civil─â ac╚Ťiunii unor substan╚Ťe toxice, cu scopul extermin─ârii ├«n mas─â a armatei sau a popula╚Ťiei (mijloc de lupt─â interzis de conven╚Ťiile interna╚Ťionale, dar folosit ├«n r─âzboaiele imperialiste); a expune o persoan─â ac╚Ťiunii mortale a gazelor ├«ntr-o ├«nc─âpere ├«nchis─â (mijloc folosit de fasci╚Ötii germani ├«mpotriva popula╚Ťiei civile). Zeci ╚Öi sute de mii de copila╚Öi, smul╚Öi din bra╚Ťele ocrotitoare ale mamelor, au fost gaza╚Ťi [de fasci╚Ötii germani] cu a cruzime de ne├«nchipuit. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 158, 9/3.
G├Ä╠üZ─é, g├«ze, s. f. Nume generic dat insectelor mici zbur─âtoare. F├«na╚Ťuri au fost bune, au avut str├«nsur─â ╚Öi albinele; c─âci aceste g├«ze, pe c├«t spune norodul, merg una cu oile. SADOVEANU, Z. C. 325. Mii de felurite g├«ze speriate se ridicau din p─âpuri╚Ö, plutind ca ni╚Öte noura╚Öi str─âvezii. BART, E. 167. G├«za ├«╚Öi scuturase aripile pline de colbul de aur al florilor prin care zburase. G├ÄRLEANU, L. 31.
gaz1 (voal) s. n.
gazá (a ~) vb., ind. prez. 3 gazeáză
gß║ąz─â s. f., g.-d. art. gß║ązei; pl. gß║ąze
gaz (╚Ťes─âtur─â sub╚Ťire) s. n.
gaz├í vb., ind. prez. 1 sg. gaz├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. gaze├íz─â
gâză s. f., g.-d. art. gâzei; pl. gâze
GÂZĂ s. v. insectă.
GÂZĂ s. v. muscă.
GAZ1 s.n. (Text.) Voal de m─âtase. [< fr. gaze].
GAZ├ü vb. I. tr. 1. A r─âsp├óndi gaze toxice ├«ntr-o anumit─â zon─â (pentru a distruge oameni sau alte vie╚Ťuitoare); a infecta (o regiune) cu gaze toxice. 2. A arde capetele de fibre ie╚Öite prin suprafa╚Ťa ╚Ťes─âturilor, prin trecerea produselor peste o flac─âr─â. [< fr. gazer].
GAZ1 s. n. voal de m─âtase. (< fr. gaze)
GAZ├ü vb. tr. 1. a r─âsp├óndi, a infecta cu gaze toxice. 2. a arde capetele de fibre ie╚Öite prin suprafa╚Ťa ╚Ťesuturilor, prin trecerea produselor peste o flac─âr─â. (< fr. gazer)
g├íz─â (-zii), s. f. ÔÇô Voal de m─âtase. Fr. gaze. Sec. XIX, ├«nv.
g├«z─â (gß║ąze), s. f. ÔÇô 1. Insect─â. ÔÇô 2. Lighioan─â, vietate. ÔÇô Var. ghiz─â. Crea╚Ťie expresiv─â, bazat─â pe imitarea zumz─âitului, cf. b├«z─â, ╚Öi sl. g(┼ş)my┼ż─ş ÔÇ×insect─âÔÇŁ. Dup─â Cihac, II, 120 ╚Öi Scriban, din pol. giez, care pare mai pu╚Ťin probabil. Candrea, Elemente, 406, presupune c─â trebuie s─â se plece de la un vb. imitativ *g├«z├«i, format ca b├«z├«i. ÔÇô Der. g├«zulie, g├«julie, gujulie, g├«zoab─â, s. f. (insect─â). Din rom. provine rut. gadzulja ÔÇ×g├«ndacÔÇŁ (Candrea, Elemente, 406).
A GAZ├ü ~├ęz tranz. 1) (spa╚Ťii limitate) A expune ac╚Ťiunii unor gaze toxice ├«n vederea distrugerii unor organisme d─âun─âtoare. 2) (persoane, anumite zone) A intoxica cu un gaz de lupt─â. 3) (lichide) A satura cu gaze. 4) (╚Ťes─âturi) A trece peste o flac─âr─â pentru a arde capetele de fibre ie╚Öite la suprafa╚Ť─â. /<fr. gazer
GÂZĂ ~e f. Insectă (zburătoare) de talie mică. /cf. pol. geiz
gaz n. stof─â transparent─â foarte u╚Öoar─â (de bumbac sau de m─âtase): gaz u╚Öor s├ónu-i ÔÇÖnvele╚Öte BOL.
Gaza f. oraș în Siria, vechea cetate a Filistenilor.
gâză f. Tr. (Maramureș) muscă. [Onomatopee].
2) *gaz n. ╚Öi (ma─ş bine) g├íz─â f. (fr. gaze f., poate d. numele ora╚Öulu─ş Gaza, din Siria). P├«nz─â u╚Öoar─â ╚Öi transparent─â, de matas─â, de in ╚Ö. a. V. tifon 1 ╚Öi flud─â.
g├«╠üz─â f., pl. e (rud─â cu b├«z├«i. Cp. cu pol. giez, un fel de t─âun). Nord. Insect mic, ma─ş des musculi╚Ť─â.
GÎZĂ s. (ENTOM.) gînganie, hexapod, insectă, (pop.) goangă, muscă, (reg.) borză, (Transilv.) pepe.
gîză s. v. MUSCĂ.
GISEH (EL G├éZA, AL-Jß┐ÖZAH) [el gh├şz╔Öl], ora╚Ö ├«n Egipt, pe Nil, ├«n apropiere de Cairo; 2,2 mil. loc. (1990, cu suburbiile). Important centru de comunica╚Ťii ╚Öi comercial. Fabrici de ╚Ťigarete, ├«nc─âl╚Ť., b─âuturi. ├Än apropiere se afl─â vestitul complex de monumente antice: piramidele lui Kheops, Khefren, Mykerinos ╚Öi Marele Sfinx. Turism.
Gaza, unul dintre cele cinci orașe ale filistenilor, situat în sud-estul Palestinei, la 4 km de Mediterana și aproape de frontiera egipteană. Este amintit în Noul Testament (Fapte, 8, 27 și urm.) în legătură cu apostolul Filip, care propovăduia în Samaria.
gaza, gazez v. t. a elimina gaze intestinale ├«n prezen╚Ťa altor persoane.

Gaza dex online | sinonim

Gaza definitie

Intrare: gâză
gâză substantiv feminin
Intrare: gaza
gaza conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: Gaza
Gaza
Intrare: gaz─â
gaz─â
Intrare: gaz (╚Ťes─âtur─â)
gaz 1 s.n. substantiv neutru
gaz─â substantiv feminin