Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

38 defini╚Ťii pentru garoaf─â

garoaf─â sf [At: LB / V: (reg) ~fl─â, g─âr~, (Mol) ~f─â / Pl: ~fe / E: ngr ╬│╬▒¤ü߯╣¤ć╬▒╬╗╬╗╬┐╬Ż] 1 (Reg; ╚Ö├«c ~ de ghiveci, ~ de gr─âdin─â, ╚Ö├«f ~fl─â) Plant─â erbacee ornamental─â, cu frunze opuse ╚Öi liniare, cu flori c─ârnoase de culori diverse ╚Öi miros pl─âcut Si: (pop) buruiene de ghi╚Ťei, buruiene de germe, calamfir, carafil─â, (reg) chiri╚Öor, coco╚Öei, cui╚Öoar─â de gr─âdin─â, cui╚Öoare, flori domne╚Öti, ~ de ghiveci, ÔÇô de gr─âdin─â, garofil (1), garofi╚Ť─â (15), ignele, neghin─â, neghinea, pahiu, sacfiu, sacfiu ├«ngr─âm─âdit, sanfiu, sansiu, sanschiu, s─âmferel, s├ómfireag, s├ómfireanje, s├ónvireni t─ârca╚Ťi, sc├ónteiu╚Ťe, schinteu╚Ť─â, secfiu, sinferei, v─âzdoag─â, v─âzdoance umplute, v├ózdoage de Rusale (Dianthus caryophyllus). 2 (Bot; reg) Garofi╚Ť─â (9) (Dianthus deltoides). 3 Cui╚Öori╚Ť─â (Holosteum umbellatum). 4 (Bot; reg; ├«c) ~fa-craiului Garofi╚Ťa (10) Pietrei Craiului (Dianthus callizonus). 5 (Bot; reg; ├«c) ~fa-m─ârii Limba-pe╚Ötelui (Limonium vulgare). 6 (├Äc) ~fa-Sebe╚Öului, ~fa de piatr─â, ~fe (de munte) sau ~fe-s─âlbatice Plant─â cu flori albe sau roz, pl─âcut mirositoare, plasate c├óte dou─â sau mai multe pe aceea╚Öi tulpin─â Si: (reg) flori domne╚Öti, garofil (2), garofi╚Ťe (5) (de munte) (Dianthus superbus). 7 (Bot; reg; ├«c) ~-alb─â (sau ~fe) Micsandre. 8 (Bot; reg; ├«c) ~ b─ârboas─â B─âlu╚Öc─â. 9 (Bot; reg; ├«c) ~-c─âlug─âreasc─â, ~fe de c├ómp sau ~fe-s─âlbatice Garofi╚Ť─â (3). 10 (Bot; reg; lpl sau ├«c) ~ de ap─â Crin de balt─â (Butomus umbellatus). 11 (Bot; reg; lpl sau ├«c) ~ de gr─âdin─â sau ~-turceasc─â Planta Dianthus barbatus Si: buruiene de ghi╚Ťei, buruiene de jerme, c─âr├ónjea, c─ârunjea, coco╚Öei, cui╚Öoare, garofi╚Ťe (14) (de gr─âdin─â), grozdic─â, gvordici, inger, neghinele, pietrucele, pu╚Öca lupului, sacfiu, sacfiu nem╚Ťesc, sacfiu turcesc, sacfiu t─ârcat, samfiu, sanfiu, s─âlcu╚Ť─â, scaunul popii, sc├ónteu╚Ť─â, secfiu, susfir─âgi, ╚Ťefliu, urs─ârel, ursinic─â, ursuele, v├ózdoage, v├ózdoance ungure╚Öti, zaschiu s─âlbatic. 12 (Bot; reg; ├«c) ~ de gr─âdin─â (sau nem╚Ťeasc─â) Cui╚Öoare (Dianthus chinensis). 13 (├Äc) ~-ro╚Öie Planta Dianthus tenuifolius. 14 (Bot; reg; lpl) Ochiul-boului (Callistephus chinensis). 15 (Bot; reg; lpl) Coco╚Öel (Dianthus collinus). 16 (Bot; reg; lpl sau ├«c) ~fe-oloage Barba ├«mp─âratului (Mirabilis jalapa). 17 (Bot; reg; lpl) Mu╚Öcat─â (Pelargonium zonale). 18 (Bot; reg; lpl) Zorele (Pharbitis purpurea). 19 (Bot; reg; lpl) Cr─âi╚Ťe (Tagetes patulla). 20 (Bot; reg; lpl) Viorele (Viola mirabilis). 21 (Bot; reg; ├«f) ~fl─â sau g─âr~ C├órcium─ârese (Zinnia elegans). 22 (Bot; reg; ├«c) ~fe-ro╚Öii Ar╚Öinic (Lychnis calcedonica). 23 (Bot; reg) Garofi╚Ťe (4) de munte.
garoafl─â sf vz garoaf─â
g─âroaf─â sf vz garoaf─â
g─âroafe sf vz garoaf─â
g─ârof─â sf vz garoaf─â
GARO├üF─é, garoafe, s. f. Plant─â erbacee ornamental─â cu frunze opuse ╚Öi liniare, cu flori de culori diverse ╚Öi cu miros specific, pl─âcut (Dianthus caryophyllus). ÔŚŐ Compuse: garoaf─â-de-c├ómp (sau s─âlbatic─â) = garofi╚Ť─â (2); garoaf─â-de-munte = plant─â cu frunze lanceolate, cu flori pl─âcut mirositoare, albe sau roz, cu peri purpurii (Dianthus superbus). ÔÇô Din ngr. ghar├║falo.
GARO├üF─é, garoafe, s. f. Plant─â erbacee ornamental─â cu frunze opuse ╚Öi liniare, cu flori de culori diverse ╚Öi cu miros specific, pl─âcut (Dianthus caryophyllus). ÔŚŐ Garoaf─â de c├ómp (sau s─âlbatic─â) = garofi╚Ť─â (2). Garoaf─â de munte = plant─â cu frunze lanceolate, cu flori pl─âcut mirositoare, albe sau roz, cu peri purpurii (Dianthus superbus). ÔÇô Din ngr. ghar├║falo.
GARO├üF─é, garoafe, s. f. Plant─â erbacee, s─âlbatic─â sau de gr─âdin─â, foarte bogat─â ├«n specii, cu frunze lunguie╚Ťe, cu flori ro╚Öii, roz sau albe ╚Öi cu miros pl─âcut, de cui╚Öoare (Dianthus caryophyllus). Pe ╚Öiragul de garoafe care ocoleau ceardacul, soarele punea o gratie de aur. GALACTION, O. I 344. ├Än cosi╚Ť─â-╚Öi prinde garoafa-nflorit─â... Pleac─â la f├«nt├«n─â ╚Öi vine zorit─â. IOSIF, V. 77. Ochii-╚Ťi ard ╚Öi-╚Ťi arde fa╚Ťa Ca garoafa diminea╚Ťa. ALECSANDRI, P. P. 46. ÔŚŐ (Metaforic) Garoafa-ns├«ngerat─â-a gurii tale... Treze╚Öte for╚Ťe oarbe-n mine. CAMIL PETRESCU, V. 90. ÔŚŐ Compuse: garoaf─â-de-c├«mp sau garoaf─â-s─âlbatic─â = garofi╚Ť─â (2).
garoáfă s. f., g.-d. art. garoáfei; pl. garoáfe
!garo├íf─â-de-cß║ąmp s. f., g.-d. art. garo├ífei-de-cß║ąmp; pl. garo├ífe-de-cß║ąmp
!garoáfă-de-múnte s. f., g.-d. art. garoáfei-de-múnte; pl. garoáfe-de-múnte
garoáfă s. f., g.-d. art. garoáfei; pl. garoáfe
garoáfă de câmp s. f. + prep. + s. n.
garoáfă de múnte s. f. + prep. + s. m.
GARO├üF─é s. (BOT.) 1. v. garofi╚Ť─â de gr─âdin─â. 2. garoaf─â de c├ómp v. garofi╚Ť─â; garoaf─â de munte (Dianthus superbus) = garofi╚Ť─â, garoaf─â s─âlbatic─â, (reg.) floare-domneasc─â; garoaf─â s─âlbatic─â (Dianthus carthusianorum) a) v. garofi╚Ť─â; b) v. garoaf─â de munte.
GAROÁFĂ s. v. micsandră, micșunea, toporaș, violetă, viorea.
garo├íf─â (garo├ífe), s. f. ÔÇô Plant─â erbacee ornamental─â, parfumat─â (Dianthus caryophyllus). ÔÇô Mr. garoafl─â. Ngr. ╬│╬▒¤ü╬Ȥć╬▒╬╗╬┐╬Ż, din ngr. ¤░╬▒¤ü¤ů╬Ȥć¤ů╬╗╬╗╬┐╬Ż (REW 1727), ├«n parte prin intermediul sb. garofo, garoful, garofan; cf. tc. karafil (ÔÇ║ caramfil), it. garofano (ven. garofalo), fr. girofle, cuman. garanful (Kuun 92). Dup─â Dani─Źi─Ź, III, 108, sb. provine din it.
GARO├üF─é ~e f. Plant─â erbacee cu flori diferit colorate, cultivat─â ├«n scop decorativ. * ~ de c├ómp (sau s─âlbatic─â) plant─â erbacee cu frunze lanceolate ╚Öi cu flori de culoare purpurie; garofi╚Ť─â. [G.-D. garoafei] /<ngr. ghar├║falo
garoafă f. gen de plante mirositoare coprinzând peste 150 de specii (Dianthus caryophyllus). [Gr. mod. GARÓFALON].
gar├│f─â (est) ╚Öi -o├íf─â (vest) (oa dift.) f., pl. e (ngr. gar├│falon, gar├║falon, gar├│fyllon ╚Öi karyofylli, d. vgr. kary├│phyllon, care e o deformare din indianu katuka-phalam, ÔÇ×fruct mu╚Öc─âtorÔÇŁ, planta care produce cui╚Öoarele, supt infl. lu─ş kar├Ża, nuc, ╚Öi ph├Żllon, foa─şe [V. foa─şe, trandafir]; alb. karafil─ş, turc. s├«rb. bg. karanfil, it. gar├│fano, fr. sp. girofie. V. calonfir, caranfil ╚Öi cariofile┼ş). Un gen de plante ╚Öi flor─ş mirositoare cu petale din╚Ťate care cuprinde peste 150 de speci─ş (dianthus caryophyllus). ÔÇô Se nume╚Öte ╚Öi floare domneasc─â.
garoaf─â s. v. MICSANDR─é. MIC╚śUNEA. TOPORA╚ś. VIOLET─é. VIOREA.
GAROAF─é s. (BOT.) 1. (Dianthus caryophyllus) (reg.) cui╚Öoare (pl.), sc├«nteiu╚Ť─â, (Transilv. ╚Öi Maram.) saschiu, (Transilv.) secfiu, v├«zdoag─â, (prin Transilv.) scaunul-cucului. 2. (Dianthus barbatus) garofi╚Ť─â de gr─âdin─â, (reg.) sc├«nteu╚Ť─â, secfiu, pu╚Öca-lupului. 3. garoaf─â de c├«mp (Dianthus carthusianorum) = garofi╚Ť─â, garoaf─â s─âlbatic─â, (reg.) cui╚Öoare (pl.), (Transilv.) sc├«nteie; garoaf─â de munte (Dianthus superbus) = garofi╚Ť─â, garoaf─â s─âlbatic─â, (reg.) floare-domneasc─â; garoaf─â s─âlbatic─â (Dianthus carthusianorum) = garofi╚Ť─â, garoaf─â de c├«mp, (reg.) cui╚Öoare (pl.), (Transilv.) sc├«nteie; garoaf─â s─âlbatic─â (Dianthus superbus) = garofi╚Ť─â, garoaf─â de munte, (reg.) floare-domneasc─â.
GAROAFA, com. în jud. Vrancea; 4.372 loc. (1995). Centru de olărit.
GAROAF─é subst. 1. Garofoiu (P; IS 271). 2. Garufalia pren, (AO XIV 275) < ngr. ╬│╬▒¤ü╬┐¤ć╬▒╬╗╬»╬▒ ÔÇ×garoaf─âÔÇŁ.
DIANTHUS L., GAROAFE, fam. Caryopfhyllaceae. Gen originar din Europa, nordul Africii, Asia oriental─â, cca 270 specii, erbacee, sub form─â de tufe, cu un sistem radicular, de obicei, ad├«nc. Frunzi╚Ö bogat, glauscent. Floare cu caliciul aproape candrie, cu numeroase nervuri. S├«nt cultivate ├«n c├«mp ╚Öi ser─â pentru flori t─âiate, decorarea parcurilor ╚Öi gr─âdinilor, gr─âdini alpine ╚Öi st├«nc─ârii ╚Öi mai pu╚Ťin ca plante la ghivece. Dup─â durata culturii, diferitele specii de garoafe s├«nt anuale, bienale sau multianuale (vivace sau perene).
Dianthus alpinus All. Specie originar─â din Mun╚Ťii Alpi. ├«nflore╚Öte vara-toamna. Flori cca 3 cm diametru (petale cu margini fimbriate la v├«rf), roz-ro╚Öii, cu un inel central de pete ciclamen sau purpurii-├«nchis, solitare. Plant─â (cca 10 cm ├«n─âl╚Ťime) gazonant─â, peren─â. Frunze ierbacee, ├«nguste, form├«nd un covor.
Dianthus barbatus L., ┬ź Garofi╚Ťe de gr─âdin─â ┬╗. Specie originar─â din sudul Europei, specie bienal─â, poate fi ╚Öi peren─â dac─â iarna o ferim de ├«nghe╚Ť. ├«nflore╚Öte vara. Flori mici, numeroase (corol─â cu 5 petale bine ├«ntinse ╚Öi fin-din╚Ťate pe margini), simple sau duble, cu colorit variat, purpurii, albe, roz, ro╚Öii, violete, punctate, pana╚Öate, striate, cu pete circulare mai deschise la baz─â, ├«n corimbe. Fiecare buchet are la baz─â, ├«n lunile iun.- iul., ├«n jurul caliciului, bractee verzi, lungi, liniar-lanceolate, ascu╚Ťite ╚Öi recurbate. Tulpin─â tufoas─â, ramificat─â, glabr─â, cca 40 cm ├«n─âl╚Ťime. Frunze mari, verzi, lanceolate, recurbate, cele de la baz─â cu pe╚Ťiol.
Dianthus carthusianorum L., ┬ź Garofi╚Ťe ┬╗. Plant─â peren─â. Originar─â din sudul ╚Öi centrul Europei, Asia Mic─â. ├Änflore╚Öte vara-toamna. Flori (caliciul cu scvamele brune, glabre, cele externe mai ├«nguste ╚Öi ceva mai scurte dec├«t cele interne) purpurii, dispuse cca 6 ├«n capitule. Frunze tulpinale mai late dec├«t cele radicale, liniare, cu vaginele de c├«teva ori mai lungi dec├«t l─â╚Ťimea frunzei. Plant─â erbacee, tulpin─â nep─âroas─â, 15-30 cm ├«n─âl╚Ťime.
Dianthus chinensis L. (syn. D. sinensis Link), ┬ź Garofi╚Ťe ┬╗. Specie originar─â din China, plant─â anual─â, bienal─â, peren─â, noi o cultiv─âm ca anual─â. ├Änflore╚Öte prim─âvara-toamna. Flori (scvamele caliciului liniar-lanceolate, ╚Ťepoase, aproximativ la fel de lungi ca tubul caliciului, petale pu╚Ťin p─âroase, din╚Ťate) numeroase, simple sau duble, roz, ro╚Öii, albe, catifelate, punctate, striate, deseori cu desene, dispuse solitar, la v├«rful ramurilor. Frunze lanceolate, verzi sau glauce. Specie glabr─â, bogat ramificat─â de la baz─â, viguroas─â ╚Öi noduroas─â, p├«n─â la 40 cm ├«n─âl╚Ťime. La ├«nceput ramurile s├«nt orizontale, apoi devin erecte, ├«mbr─âcate cu frunze p├«n─â la partea superioar─â.
Dianthus compactus Kit. ┬ź Garoafe sau Garofi╚Ťe de munte ┬╗. Specie peren─â originar─â din regiunea montan─â. ├«nflore╚Öte vara. Flori (caliciul are scvamele erbacee, ovate, p─âroase, lung-aristate) mari, purpurii, dispuse ├«n v├«rful tulpinii. Bractee foliacee, ovate. Frunze reticulat-nervate (5-7 nervuri) lat-lanceolate; cu marginile p─âroase. Plant─â erbacee, glabr─â.
Dianthus deltoides L. Specie peren─â sub form─â de tuf─â originar─â din Europa. ├Änflore╚Öte vara-toamna. Tulpin─â cca 15-25 cm ├«n─âl╚Ťime. Flori (petale ad├«nc-sectate cu o pat─â purpurie asem─ân─âtoare literei delta) albe, purpur-roz sau ciclamen, cca 1,5 cm diametru. Frunze (cca 2-3 mm l─â╚Ťime) liniar-lanceolate, verzi, form├«nd un covor lax (Pl. 29; fig. 167).
Dianthus gratianapolitanus Vill. (syn. D. caesius Smith). Specie peren─â, originar─â din muri╚Ťii Alpi. ├Änflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori (corol─â cu petale rotund cuneiforme neegal din╚Ťate) purpurii, mirositoare, cu diametru de 1,8 cm. Plant─â gazonant─â, cca 30 cm ├«n─âl╚Ťime, verde-palid-alb─âstruie, cu ramifica╚Ťii terminate cu 1-2 flori. Frunze liniar-ascu╚Ťite, verzi-alb─âstrui.
Dianthus neglectus Loisel. (syn. D. alpinus All.). Specie peren─â. Originar─â din mun╚Ťii Apenini ╚Öi Alpi. ├Änflore╚Öte vara. Flori (petale galbene pe partea inferioar─â) roz-str─âlucitor, albe, ro╚Öii, simple sau ├«nvoalte, mirositoare, u╚Öor franjurate. Frunze dense, de culoare cenu╚Öie. Tulpinile ├«nalte de 10 cm formeaz─â mase compacte.
Dianthus petraeus Waldst. et Kit., (syn. D. spiculifolius Schur., D. hungaricus Griseb.), ┬ź Barba ungurului, Garofi╚Ť─â ┬╗. Specie peren─â, originar─â din mun╚Ťii Carpa╚Ťi. ├Änflore╚Öte vara. Flori (lamina celor 5 petale ale corolei este fimbriat─â p├«n─â la 1/3, scvamele caliciului ovat-eliptice, scurt-aristate) albe, roz, ro╚Öii, pl─âcut mirositoare, dispuse terminal. Fructe, capsule galbene. Plant─â erbacee cu numeroase tulpini patrunghiulare, netede, ├«ndesuit-tufoase, rar multiflore. Frunze verzi, 1 mm l─â╚Ťime, liniar-subulate cu 3 nervuri, pe margini cu peri scur╚Ťi ╚Öi rigizi.
Dianthus plumarius L. Specie peren─â originar─â din Europa. ├Änflore╚Öte vara. Flori (petale cu margini ├«ntregi) numeroase, simple sau duble, foarte parfumate, de culori pu╚Ťin variate, nuan╚Ťate cu vi╚Öiniu, c─âr─âmiziu sau brun, rar unicolore, la mijloc cu un ochi sau marginea limbului prev─âzut─â cu o coroan─â frumoas─â, de culoare ├«nchis─â. Are numeroase variet─â╚Ťi cu flori mijlocii, mari ╚Öi mici, divers colorate. Frunze verzi-alb─âstrui, liniar-lanceolate, ascu╚Ťite. Tuf─â cca 35 cm ├«n─âl╚Ťime.
Dianthus seguieri Vill. Specie peren─â. Originar─â din Europa ╚Öi Asia Central─â. ├Änflore╚Öte vara. Flori roz-├«nchis, la baz─â cu o coroan─â punctat─â, purpur-ro╚Öie. Frunze (3-5 nervuri) ├«ngust-lanceolate, verzi-cenu╚Öii. Plant─â cca 50 cm ├«n─âl╚Ťime.
Dianthus silvester Wulf. Specie peren─â originar─â din mun╚Ťii Alpi. ├Änflore╚Öte vara. Flori (petale pu╚Ťin crestate) roz sau galbene cu reflexe ro╚Öietice, 1-3 ├«n v├«rful tijelor. Tuf─â cca 30 cm ├«n─âl╚Ťime.
Dianthus superbus L., ┬ź Garoaf─â de munte ┬╗. Specie peren─â sau bienal─â. Originar─â din Europa ╚Öi Asia. ├Änflore╚Öte vara. Flori (corol─â cu 5 petale a c─âror lamin─â este oblong─â, divizat─â ad├«nc, aproape p├«n─â la baz─â, alb─â sau roz, la partea inferioar─â brun─â, cu peri liliachii, caliciul ├«nconjurat de 4 bractee neegale) mari, mirositoare, a╚Öezate ├«n inflorescen╚Ťe ├«n form─â de umbele. Frunze (cca 10 cm l─â╚Ťime) verzi-pal, glabre, din╚Ťate pe margini. Tulpin─â cca 60 cm ├«nalt─â, erect─â, ramificat─â ├«n partea superioar─â.

Garoaf─â dex online | sinonim

Garoaf─â definitie

Intrare: garoaf─â
garoaf─â substantiv feminin
garoafl─â
g─âroaf─â
g─âroafe
g─ârof─â
Intrare: Garoaf─â
Garoaf─â
Intrare: garoafă-de-câmp
garoafă-de-câmp substantiv feminin
Intrare: garoaf─â-de-munte
garoaf─â-de-munte substantiv feminin