galoman, ~ă smf, ă [At: NEGRUZZI, S. I, 97 / Pl: ~i, ~e / E: fr gallomane] (Rar) 1-2 (Persoană) care are o admirație exagerată pentru cultura, limba, poporul francez.

GALOMÁN, -Ă, galomani, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care admiră fără rezerve (și adesea fără spirit critic) tot ceea ce aparține sau provine de la francezi. – Din fr. gallomane.

GALOMÁN, -Ă, galomani, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care admiră fără rezerve (și adesea fără spirit critic) tot ceea ce aparține sau provine de la francezi. – Din fr. gallomane.

GALOMÁN, -Ă, galomani, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care admiră fără rezerve (și adesea fără spirit critic) tot ceea ce aparține francezilor sau vine de la ei. – Din fr. gallomane.

galomán adj. m., s. m., pl. galománi; adj. f., s. f. galománă, pl. galománe

galomán adj. m., s. m., pl. galománi; f. sg. galománă, pl. galománe

GALOMÁN, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care admiră și caută să imite tot ceea ce este francez. [< fr. gallomane].

GALOMÁN, -Ă adj., s. m. f. (cel) care admiră fără rezerve tot ceea ce este francez. (< fr. gallomane)

galoman m. admirator excesiv al Francezilor.

*galomán, -ă s. și adj. (Gal și -man). Care e cuprins de galomanie.