Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

12 defini╚Ťii pentru g─âlbejire

g─âlb─âgi vr vz g─âlbeji
g─âlbegi vr vz g─âlbeji
g─âlbeji vr [At: LB / V: (reg) c─âlbezi, ~b─âgi, ~begi, ~ezi / Pzi: ~jesc / E: g─âlbeaz─â] 1 (Pop; d. oi) A se ├«mboln─âvi de g─âlbeaz─â (2) Si: (rar) a se ├«ng─âlbeji (1). 2 (Pfm; d. oameni, prin apropiere de cuv├óntul ÔÇ×galbenÔÇŁ) A deveni palid ╚Öi slab la fa╚Ť─â, ├«n urma unei boli, a unei suferin╚Ťe, a ├«mb─âtr├ónirii.
g─âlbezi vr vz g─âlbeji
G─éLBEJ├Ź, g─âlbejesc, vb. IV. Refl. (Pop.) A deveni palid, tras la fa╚Ť─â. ÔÇô Din g─âlbeaz─â (cu sensul dup─â galben).
G─éLBEJ├Ź, g─âlbejesc, vb. IV. Refl. (Pop.) A deveni palid, tras la fa╚Ť─â. ÔÇô Din g─âlbeaz─â (cu sensul dup─â galben).
G─éLBEJ├Ź, g─âlbejesc, vb. IV. Refl. (Despre oameni) A deveni palid ╚Öi tras la fa╚Ť─â (├«n urma unei boli).
!g─âlbej├ş (a se ~) (pop.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se g─âlbej├ę╚Öte, imperf. 3 sg. se g─âlbeje├í; conj. prez. 3 s─â se g─âlbeje├ísc─â
g─âlbej├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. g─âlbej├ęsc, imperf. 3 sg. g─âlbeje├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. g─âlbeje├ísc─â
A G─éLB├ëJI ~├ęsc tranz. A face s─â se g─âlbejeasc─â. /Din g─âlbeaz─â
A SE G─éLBEJ├Ź m─â ~├ęsc intranz. pop. 1) (despre persoane) A deveni palid (la fa╚Ť─â); a se ├«ng─âlbeni. 2) (despre erbivore, ├«n special despre oi) A se ├«mboln─âvi de g─âlbeaz─â; a c─âp─âta g─âlbeaz─â. /Din g─âlbeaz─â
g─âlbej├ęsc v. tr. (d. lat. *g├ílbidus, g├ílbinus, g─âlbi┼ş. Cp. cu g├«lfezesc, putrezesc ╚Öi r─âtunjesc). Fac galben ca de boal─â: osteneala g─âlbeje╚Öte fa╚Ťa. V. refl. M─â ofilesc, m─â ve╚Ötejesc: acest om sÔÇÖa g─âlbejit de frigur─ş.

G─âlbejire dex online | sinonim

G─âlbejire definitie

Intrare: g─âlbeji
g─âlbeji conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb reflexiv
g─âlb─âgi
g─âlbegi
g─âlbezi
Intrare: g─âlbejire
g─âlbejire infinitiv lung