10 definiții pentru gâtiță
gâtiță sf [At: ALECSANDRI, T. 38 / Pl: ~țe / E: gât + -iță] 1 (Mol) Gâtlej (1). 2 (Reg) Femeie cu gâtul lung și gol. GÂTIȚĂ, gâtițe,
s. f. (
Reg.) Gâtlej. –
Gât +
suf. -iță.
GÂTIȚĂ, gâtițe,
s. f. (
Reg. și
fam.) Gâtlej. –
Gât +
suf. -iță.
GÎ́TIȚĂ, gîtițe,
s. f. (
Mold., adesea glumeț) Gîtlej. Hîrîindu-și în gîtiță lacrimile s-a dus la Zailic judele, să-i împărtășească porunca stăpînului său. SADOVEANU, N. P. 147.
gấtiță (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. gấtiței;
pl. gấtițe
gâtiță s. f., g.-d. art. gâtiței; pl. gâtițe
GÂTIȚĂ s. v. beregată, gâtlej, laringe. GÂTIȚĂ ~e f. reg. Parte inferioară a gâtului, cuprinzând faringele cu esofagul și laringele cu traheea; gâtlej; beregată. /gât + suf. ~iță gî́tiță f., pl. e (d. gît). Beregată, gîtlej.
gîtiță s. v. BEREGATĂ. GÎTLEJ. LARINGE. Gâtiță dex online | sinonim
Gâtiță definitie
Intrare: gâtiță
gâtiță substantiv feminin