Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 39667:

FĂCĂTÓR, -OÁRE, făcători, -oare, adj., s. m. și f. (Rar) (Persoană) care face, creează, realizează ceva. ◊ Compuse: făcător-de-bine = binefăcător. Făcător-de-rele = răufăcător. – Face + suf. -ător.

Făcătoare dex online | sinonim

Făcătoare definitie