FUTUROLÓG, -Ă, futurologi, -ge, s. m. și f. (Rar la f.) Viitorolog. – Din fr. futurologue.

FUTUROLÓG, -Ă, futurologi, -ge, s. m. și f. (Rar) Viitorolog. – Din fr. futurologue.

*futurológ s. m., pl. futurológi

futurológ s. m., pl. futurológi

FUTUROLÓG s. v. viitorolog.

FUTUROLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în domeniul futurologiei; viitorolog. [< futurologue].

FUTUROLÓG, -Ă s. m. f. viitorolog. (< fr. futurologue)

FUTUROLOG s. viitorist, viitorolog.

futurológ s. m. Specialist în futurologie ◊ „Futurologul din 1988 nu vede altă cale de a desțepeni situația unei societăți stagnante, practic fără perspective.” R.lit. 25/93 p. 8 (din fr. futurologue; cf. engl. futurologist; PR, DMC 1968, BD 1970; DN3, DEX-S)

FUTURO- „viitor, previziune”. ◊ L. futurus „care va fi, viitor” > fr. futuro-, germ. id., engl. id. > rom. futuro-. □ ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în futurologie; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul, explorarea și cercetarea viitorului; sin. viitorologie.