Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru funebru

FUN├ëBRU, -─é, funebri, -e, adj. De ├«nmorm├óntare. ÔŚŐ Mar╚Ö funebru = melodie solemn─â ╚Öi trist─â, compus─â mai ales ├«n ton minor, care se c├ónt─â de obicei la ├«nmorm├ónt─âri. ÔÖŽ Trist, jalnic, lugubru. ÔÇô Din fr. fun├Ębre, lat. funebris.
FUN├ëBRU, -─é, funebri, -e, adj. De ├«nmorm├óntare. ÔŚŐ Mar╚Ö funebru = melodie solemn─â ╚Öi trist─â, compus─â mai ales ├«n ton minor, care se c├ónt─â de obicei la ├«nmorm├ónt─âri. ÔÖŽ Trist, jalnic, lugubru. ÔÇô Din fr. fun├Ębre, lat. funebris.
FUN├ëBRU, -─é, funebri, -e, adj. De ├«nmorm├«ntare. Cortegiu funebru. Ôľş Lung inton─â arama robitoare Sonorul imn funebru. MACEDONSKI, O. I 254. Am glumit numai despre mofturile debitate la ocazii funebre de c─âtre cei vii. CARAGIALE, O. III 159. ÔŚŐ Mar╚Ö funebru = melodie solemn─â ╚Öi trist─â, compus─â mai ales ├«n ton minor ╚Öi care se c├«nt─â de obicei la ├«nmorm├«nt─âri. Mar╚Öul funebru din opera ┬źAmurgul zeilor┬╗ de Wagner. ÔÖŽ Trist, jalnic, lugubru. Ce este, v─â rog, at├«t de grav, de ave╚Ťi figuri at├«t de funebre? C. PETRESCU, R. DR. 209.
fun├ębru (-ne-bru) adj. m., pl. fun├ębri; f. fun├ębr─â, pl. fun├ębre
fun├ębru adj. m. (sil. -bru), pl. fun├ębri; f. sg. fun├ębr─â, pl. fun├ębre
FUNÉBRU adj. 1. v. mortuar. 2. v. mormântal. 3. v. lugubru.
FUN├ëBRU, -─é adj. De ├«nmorm├óntare. ÔŚŐ Mar╚Ö funebru = mar╚Ö solemn care se execut─â de obicei la ├«nmorm├ónt─âri. ÔÖŽ Trist, jalnic, lugubru. [< fr. fun├Ębre, it. funebre, cf. lat. funebris].
FUN├ëBRU, -─é adj. de ├«nmorm├óntare. ÔÖŽ mar╚Ö ~ = mar╚Ö solemn care se execut─â de obicei la ├«nmorm├ónt─âri. ÔŚŐ trist, jalnic; lugubru, sinistru. (< fr. fun├Ębre, lat. funebris)
FUN├ëBRU ~─â (~i, ~e) 1) Care ╚Ťine de procesul ├«nmorm├ónt─ârii unei personalit─â╚Ťi; de ├«nmorm├óntare; mortuar; funerar. Mar╚Ö ~. 2) Care evoc─â ideea mor╚Ťii; care suscit─â o triste╚Ťe profund─â; plin de o triste╚Ťe sumbr─â; funest. /<fr. funebre, lat. funebris
funebru a. 1. ce ╚Ťine de ├«nmorm├óntare: ceremonie funebr─â, onoruri funebre; 2. fig. care inspir─â idei triste: c├óntec funebru.
*fun├ębru, -─â adj. (fr. fun├Ębre, d. lat. f├║nebris; d. funus, f├║neris, ├«nmorm├«ntare; it. f├║nebre). Relativ la ├«nmorm├«ntare: ceremonie funebr─â, discurs funebru. Fig. Trist, lugubru: imagine funebr─â.
FUNEBRU adj. 1. funerar, mortuar. (Cortegiu ~.) 2. mormîntal, sepulcral. (Cu un glas ~.) 3. jalnic, lugubru, macabru, sinistru, sumbru. (O atmosferă ~.)
funebre (cuv. it. ÔÇ×funebruÔÇŁ, fr. fun├Ębre) 1. Indica╚Ťie de expresie prin care se cere imprimarea unui caracter trist, funebru, piesei sau fragmentului muzical astfel notat. 2. Termen ce intr─â ├«n alc─âtuirea titlului unei lucr─âri cu caracter funebru (ex.: Marcia f., ÔÇ×mar╚Ö funebruÔÇŁ).

Funebru dex online | sinonim

Funebru definitie

Intrare: funebru
funebru adjectiv
  • silabisire: -bru