Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru fundamenta

FUNDAMENT├ü, fundamentez, vb. I. Tranz. A pune baze temeinice unei idei, unei teorii, unui program etc.; a stabili, a consolida; a demonstra cu argumente ╚Ötiin╚Ťifice. ÔÇô Din fundament. Cf. germ. fundamentieren.
FUNDAMENT├ü, fundamentez, vb. I. Tranz. A pune baze temeinice unei idei, unei teorii, unui program etc.; a stabili, a consolida; a demonstra cu argumente ╚Ötiin╚Ťifice. ÔÇô Din fundament. Cf. germ. fundamentieren.
FUNDAMENT├ü, fundamentez, vb. I. Tranz. A pune baze temeinice, a stabili, a consolida (o idee, o teorie, un program etc.); a demonstra cu argumente ╚Ötiin╚Ťifice. [Lenin] a fundamentat ├«n chip str─âlucit rolul partidului de avangard─â a proletariatului, ca for╚Ť─â care ├«ndrumeaz─â ╚Öi conduce toate organiza╚Ťiile de mas─â ale proletariatului. LUPTA DE CLAS─é, 1953, nr. 1-2, 31.
fundamentá (a ~) vb., ind. prez. 3 fundamenteáză
fundament├í vb., ind. prez. 1 sg. fundament├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. fundamente├íz─â
FUNDAMENTÁ vb. 1. v. baza. 2. a stabili. (A ~ coordonatele unei noi teorii.)
FUNDAMENT├ü vb. I. tr. A pune baze temeinice, a consolida. ÔÖŽ A demonstra cu elemente ╚Ötiin╚Ťifice (o idee, o teorie etc.). [Var. fondamenta vb. I. / < fundament].
FUNDAMENT├ü vb. tr. a pune baze temeinice, a consolida. ÔŚŐ a demonstra cu elemente ╚Ötiin╚Ťifice (o idee, o teorie). (< germ. fundamentieren)
A FUNDAMENT├ü ~├ęz tranz. (teorii, concep╚Ťii etc.) A sprijini pe un solid fundament ╚Ötiin╚Ťific. /Din fundament
FUNDAMENTA vb. 1. a se baza, a se bizui, a conta, a se ├«ncrede, a se ├«ntemeia, a se sprijini, (├«nv. ╚Öi reg.) a se n─âd─âi, (├«nv.) a se a╚Öeza, a se ├«ncredin╚Ťa, a se ├«ncumeta, a n─âd─âjdui, a se seme╚Ťi, a se st─ârui, (fig.) a miza, a se rezema. (Teoria lui se ~ pe...) 2. a stabili. (A ~ coordonatele unei noi teorii.)

Fundamenta dex online | sinonim

Fundamenta definitie

Intrare: fundamenta
fundamenta verb grupa I conjugarea a II-a