Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru frustra

FRUSTR├ü, frustrez, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva (├«n special statul sau o institu╚Ťie a lui) de un drept sau de un bun; a p─âgubi; p. ext. a ├«n╚Öela. ÔÇô Din fr. frustrer, lat. frustrari.
FRUSTR├ü, frustrez, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva (├«n special statul sau o institu╚Ťie a lui) de un drept sau de un bun; a p─âgubi; p. ext. a ├«n╚Öela. ÔÇô Din fr. frustrer, lat. frustrari.
FRUSTR├ü, frustrez, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva (├«n special statul sau o institu╚Ťie a lui) de un drept.
frustrá (a ~) vb., ind. prez. 3 frustreáză
frustr├í vb., ind. prez. 1 sg. frustr├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. frustre├íz─â
FRUSTRÁ vb. v. lipsi.
FRUSTRÁ vb. I. tr. A lipsi, a priva pe cineva de un bun, de un drept; a înșela. [< fr. frustrer, lat. frustrari].
FRUSTRÁ vb. tr. a lipsi, a priva pe cineva de un bun, de un drept; a păgubi; (p. ext.) a înșela. (< fr. frustrer, lat. frustrari)
A FRUSTR├ü ~├ęz tranz. livr. (persoane) A lipsi de un drept sau de un bun legitim. /<fr. frustrer, lat. frustrari
frustrà v. 1. a priva pe cineva de un ce datorit: a frustra pe moștenitori, pe creditori; 2. a înșela.
frustr├ęz v. tr. (lat. frustrari, din *frudtrari, d. frus, frudis, ├«ld. fraus, fraud─â). Privez de dreptul lu─ş: a-╚Ť─ş frustra creditori─ş, contrabandi╚Öti─ş frustreaz─â statu. V. delapidez.
frustra vb. v. LIPSI.

Frustra dex online | sinonim

Frustra definitie

Intrare: frustra
frustra verb grupa I conjugarea a II-a